Papa Leon se întoarce acasă. Se întoarce pe continentul unde a slujit timp de peste douăzeci de ani, mai întâi ca misionar și apoi ca episcop. Peru –  ultima și cea mai lungă etapă a pelerinajului apostolic început vineri, 6 noiembrie, și care îl va duce mai întâi în Uruguay și Argentina – nu este țara natală a lui Robert Francis Prevost, primul pontif născut în Statele Unite. Dar Peru poate fi considerată o a doua patrie, o patrie a inimii, așa cum au demonstrat primele cuvinte rostite de Leon al XIV-lea la câteva minute după alegere, când, de la loggia centrală a Bazilicii Sfântului Petru, a salutat mulțimea și credincioșii conectați din întreaga lume, mai întâi în italiană – așa cum se cuvine Episcopului Romei – și apoi în spaniolă, pentru a adresa un salut special „dragii mele dieceze din Chiclayo, în Peru, unde un popor credincios și-a însoțit episcopul, i-a împărtășit credința și a dat mult, atât de mult, pentru a continua să fie Biserica credincioasă a lui Isus Cristos”.

În acest sens, etapa din Peru reprezintă o întoarcere acasă, pentru a comemora o legătură care nu s-a întrerupt niciodată între păstorul unei dieceze, un misionar „cu miros de oi” și poporul său. Faptul că Papa ținea atât de mult la această călătorie a devenit evident chiar și în zilele recentei sale internări la Spitalul „Gemelli”. Va fi, așadar, o cufundare în amintiri, o întoarcere acasă revigorantă, în ciuda oboselii unei călătorii de douăsprezece zile, cu treisprezece zboruri cu avionul și două cu elicopterul.

Ar fi însă reductiv să explicăm sau să interpretăm călătoria doar prin prisma acestor categorii: nu este vorba, de fapt, de un pelerinaj „patriotic”. În primul rând, pentru că Papa Leon va vizita alte două țări, caracterizate de probleme și situații atât comune, cât și diferite între ele.

Și apoi pentru că interpretarea acestei întoarceri acasă nu trebuie să riște să pună în plan secundar mesajele pe care Suveranul Pontif vine să le transmită în aceste ținuturi: în primul rând, să întărească în credință poporul creștin care locuiește aici, relansând o misiune de evanghelizare bazată pe apropiere, bunătate, împărtășire, sprijin pentru cei mai săraci și angajamentul de a construi împreună o societate mai dreaptă. Cu acel stil pe care îl avea încă de pe vremea când era episcop, așa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de Covid, când, în calitate de administrator apostolic de Callao, a organizat o rețea de solidaritate și distribuire de alimente, apă și medicamente pentru toți locuitorii și muncitorii fără documente legale care, din cauza restricțiilor, erau închiși în case fără bani și fără mâncare. Oamenii încă își amintesc aceste ajutoare primite „ca pe un răspuns al lui Dumnezeu” la rugăciunile lor stăruitoare.

În Uruguay, Papa Leon se va confrunta cu una dintre cele mai „europene” țări din America Latină, caracterizată de o lungă istorie de stabilitate și democrație, dar și de un laicism care nu este întotdeauna deschis față de rolul pozitiv și public al religiilor, unde, de un an, a fost introdusă o lege privind eutanasia.

În Argentina, țara natală a Papei Francisc, în care acesta nu s-a mai întors după alegerea din 2013, Papa Leon va găsi o societate puternic polarizată și provocări sociale importante. Acestea sunt trăsăturile unui continent în care persistă sărăcia și o mare prăpastie între puținii bogați și mulțimea celor săraci. Leon al XIV-lea va vorbi despre dreptate în conformitate cu Doctrina socială a Bisericii, nu pentru a se opune unui guvern sau altuia – Succesorul lui Petru nu acționează ca un politician – ci pentru a invita la unitate împotriva polarizării și la construirea unei societăți mai drepte și mai incluzive. O societate care să țină seama de nevoile celor mai defavorizați sau ale celor care trăiesc în periferii extreme, precum popoarele din Amazonia care se simt abandonate, dar care vor primi vizita Papei în etapa de la Pucallpa.

Esența mesajului pe care Papa Leon vine să-l transmită în America Latină este bine sintetizată de cele trei motto-uri alese pentru cele trei etape ale călătoriei apostolice: „Vă vestesc o mare bucurie”, pentru Uruguay; „Toți sunteți bineveniți. Mergeți și vestiți”, în Argentina; „Să ne deschidem inimile” în Peru. O chemare la credință și la misiunea de evanghelizare, pentru a promova unitatea și întâlnirea. În zilele următoare, un rol central îl va avea punerea în valoare a comorilor ascunse ale acestor țări: numeroșii sfinți și fericiți care au aculturat mesajul lui Cristos în diverse contexte, precum și devoțiunea populară, care joacă un rol fundamental în experiența de credință a popoarelor latino-americane.

Sursa: www.vaticannews.va

Andrea Tornielli