Pe data de 17 noiembrie 2025, în Aula de Grados a Universității Pontificale din Salamanca a avut loc susținerea tezei de doctorat cu titlul Estado, Religión y Aconfesionalidad: análisis y retos desde la perspectiva tomista (Statul, Religia și Aconfesionalitatea: analiză și provocări din perspectivă tomistă), elaborată de doctorandul Caius Ștefan Stepanescu (Clodoveo-Guillerme, după numele său de oblat benedictin), romano-catolic, oblat secular al abației din Samos (Spania), născut la București, cu origine bănățeană, din dieceza de Timișoara.

Teza, de natură filosofică, se încadrează în programul doctoral de inovație în științe sociale al Universității Pontificale din Salamanca și a fost elaborată sub co-îndrumarea Părintelui Arhimandrit Dr. Bogdan Vasile Buda, protopop de Madrid și Nordul Spaniei (specializat în drept la Universitatea UNED din Madrid și în istoria artei la Universitatea Isabel I din Burgos), și a Prof. Univ. Dr. Jesús Manuel Conderana Cerrillo, din partea Universității Pontificale din Salamanca.

Teza, în ansamblul ei, se prezintă ca un tratat de filosofie politică, deși, în mod justificat, poate fi împărțită în trei tratate distincte:

  • Tratatul despre natura Statului, în care Statul este analizat din perspectiva naturii și a cauzelor sale. Elementul de inovație constă în identificarea dreptului ca cauză formală exemplară a Statului, tratarea sistematică a binelui comun ca finalitate a Statului, precum și identificarea regimului drept cauză eficientă a acestuia.

  • Tratatul despre virtutea religiei, un comentariu la tratatul despre religie din Summa Theologiae a Sfântului Toma d’Aquino, limitat la chestiunile 80 și 81 din partea II-II. Caracterul inovator constă în analiza analogiei noțiunii de religie, ca preambul al comentariului, în propunerea unei clasificări unitare a virtuților după criteriile expuse de Sfântul Toma, precum și în argumentarea divizării virtuții religiei în religie naturală și religie pozitivă.

  • Tratatul despre aconfesionalitate, structurat în treisprezece articole, care abordează, pe rând: posibilitatea aconfesionalității, clasificarea Statelor în funcție de atitudinea lor față de religie, ierarhia diferitelor modele statale, locul lui Dumnezeu, ca primă cauză, în Statul aconfesional, precum și consecințele pozitive ale aconfesionalității asupra libertății religioase.

Susținerea tezei a fost evaluată de un tribunal academic format din Dr. José Ángel García Cuadrado (Universitatea din Navarra, Pamplona), Dr. Leopoldo José Prieto López (Universitatea Francisco de Vitoria din Madrid) și Dr. José Luís Caballero Bono (Universitatea Pontificală din Salamanca), verdictul final, unanim, fiind acela de Summa Cum Laude.

A fost o zi, sperăm, memorabilă, în care gânditori din tradiția latină și cea greco-catolică a Sfintei Maici Biserici au stat împreună, au dialogat și au analizat perspectiva relației Stat–Biserică spre binele comun, atât temporar, cât și etern, spre mai buna preamărire a lui Dumnezeu și iubirea adevărului.

Dr. Caius Ștefan Stepanescu

Director adjunct al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, ANITP