În aceste zile (8-11 septembrie 2025), capitala Austriei este centrul unui important eveniment eclezial: cea de-a XXVI-a Întâlnire a Episcopilor Bisericilor Catolice Orientale din Europa. Reuniunea are loc la invitația Eminenței Sale cardinal Christoph Schönborn, sub egida Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE).

Întâlnirea aduce în atenție atât viața internă a Bisericilor Catolice Orientale, cât și contribuția lor la viitorul unei Europe creștine unite, prin promovarea unității, păcii și stabilității. Sunt prezenți 100 de participanți, dintre care 65 de episcopi. Din țara noastră participă ÎPS arhiepiscopul Gergely Kovács, în calitate de administrator apostolic ad nutum Sanctae Sedis al Ordinariatului Armenilor Catolici din România, PSS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, și PSS Ioan Bot, episcop al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj. Întâlnirea are ca temă generală „Unitatea în diversitate” și abordează atât aspecte interne ale Bisericii, cât și teme socio-politice. Programul acestor zile include, printre altele, o întâlnire cu comisarul european Magnus Brunner și cu ministra federală a cultelor, Claudia Plakolm.

Printre participanții de seamă se numără arhiepiscopul Svyatoslav Shevchuk, conducătorul Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, arhiepiscopul Fülöp Kocsis, conducătorul Bisericii Greco-Catolice din Ungaria, și mitropolitul Jonas Jozef Maxim, conducătorul Bisericii Greco-Catolice din Slovacia. De asemenea, sunt prezenți Eminența Sa cardinal Claudio Gugerotti, prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, și mons. Gintaras Grušas, președinte al CCEE. Prezența episcopilor greco-catolici români la această întâlnire întărește angajamentul Bisericii Române Unite cu Roma de a rămâne în comuniune cu Biserica Universală, promovând totodată patrimoniul spiritual și liturgic al tradiției noastre.

Subiectul central al reuniunii este „Viitorul unei Europe creștine unite și contribuția Bisericilor la promovarea unității, păcii și stabilității în Europa”, după cum a declarat Em.S. cardinalul Schönborn. Alegerea Vienei ca loc de desfășurare nu este întâmplătoare și are o semnificație specială: anul acesta se împlinesc 250 de ani de la fondarea Seminarului Teologic „Barbareum” de către împărăteasa Maria Tereza, pentru formarea candidaților la preoție din Bisericile Catolice Orientale.

Pe 8 septembrie a.c. a fost celebrată Sfântă Liturghie greco-catolică, în biserica „Sfânta Familie” din Viena, prezidată de Preafericirea Sa Sviatoslav Șevciuc, întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice Ucrainene. În după-amiaza zilei de luni, ierarhii s-au reunit în biserica greco-catolică „Sfânta Barbara” din Ukrainerplatz, unde s-au rugat Acatistul Sfintei Fecioare Maria, o rugăciune cu o profundă tradiție bizantină. După acest moment, episcopii europeni, însoțiți de ES Pedro López Quintana, Nunțiu Apostolic în Austria, au fost primiți de primarul Vienei, Michael Ludwig, în Sala Festivă a Primăriei din Viena unde au participat la o recepție. În aceeași zi, Eminența Sa, cardinalul Claudio Gugerotti, prefect al Dicasterului pentru Bisericile Orientale, a transmis un mesaj de comuniune și susținere pentru Bisericile Catolice Orientale.

Ziua de 9 septembrie a.c. a început cu celebrarea Sfintei Liturghii în ritul syro-malabarez în Biserica Seminarului, prezidată de Preasfințitul Mar Joseph Srampickal, episcop siro-malabarez al Marii Britanii. Are loc în această zi deschiderea oficială a Întâlnirii a Episcopilor Bisericilor Catolice Orientale din Europa, în Sala de Conferințe a Seminarului Arhiepiscopal vieneze, la care iau parte toți participanții. Vor lua cuvântul rectorul Seminarului, Pr. Richard Tatzreiter, administrator apostolic al Arhidiecezei de Viena, Mons. Josef Grünwidl, și Eminența Sa cardinalul Christoph Schönborn, ordinar pentru credincioșii Bisericilor Orientale Catolice din Austria.

Miercuri, 10 septembrie a.c., episcopii se vor întâlni la Palatul Arhiepiscopal din Viena cu comisarul european Magnus Brunner și cu ministra federală Claudia Plakolm. Brunner este responsabil, printre altele, de dialogul structurat cu bisericile și religiile în Uniunea Europeană, iar Plakolm, în calitate de ministru al cultelor, gestionează relațiile statului cu comunitățile religioase din Austria. Dialogul dintre Biserică și autorități va avea în centru așteptările reciproce privind viitorul Europei.

Programul include și o întâlnire cu nunțiul apostolic în Austria, arhiepiscopul Pedro López Quintana, precum și o vizită la mănăstirea Klosterneuburg. Momentul liturgic culminant al Întâlnirii Episcopilor Catolici Europeni va fi celebrarea Sfintei Liturghii în Domul „Sf. Ștefan” din Viena, miercuri, 10 septembrie a.c., de la ora 18:00.

Potrivit organizatorilor, discuțiile interne ale episcopilor se vor concentra asupra aprofundării relațiilor dintre Bisericile Catolice Orientale și Biserica Romano-Catolică din Europa, o misiune urgentă mai ales în diaspora. Totodată, se va reflecta asupra posibilității înființării unui „Consiliu al Ierarhilor”, menit să întărească integrarea Bisericilor Orientale în Biserica Universală, în cadrul procesului sinodal. Redăm în cele ce urmează traducerea mai multor informații legate de istoria locului, publicate de Arhiepiscopia de Viena:

250 de ani de la fondarea „Barbareum”-ului
Alegerea Vienei pentru această Întâlnire a Episcopilor Catolici Orientali din Europa are și o motivație jubiliară: în anul 1775, împărăteasa Maria Tereza a întemeiat Seminarul Teologic „Barbareum”, o instituție inovatoare în care candidații la preoție din diverse eparhii greco-catolice ale monarhiei erau formați împreună. Printre acestea se numărau Eparhia de Mukacevo, Oradea, Făgăraș, Križevci, Liov (Lemberg) și Ordinul Bazilian.

„Barbareum” a devenit rapid un centru de schimburi teologice și intelectuale. Seminariștii greco-catolici studiau filosofia, teologia, practica liturgică și limbile clasice – latina, greaca și slavona veche. Se punea accent pe formarea unei identități greco-catolice puternice, dar și pe menținerea comuniunii cu Biserica Universală. Astfel, studenții frecventau cursuri la universitățile vieneze, iar seminarul întreținea legături strânse cu instituțiile romano-catolice.

Deși a funcționat doar până în 1784, când împăratul Iosif al II-lea a desființat Seminarul, iar formarea clerului greco-catolic a fost transferată la noile seminarii generale unite din Liov și Eger, acesta a avut un rol decisiv în consolidarea identității greco-catolice și în menținerea comuniunii cu Biserica Universală. Tot în această perioadă a fost întemeiată și parohia centrală greco-catolică „Sfânta Barbara” din Viena, care rămâne până astăzi un punct de referință pentru credincioșii orientali.

23 de Biserici Catolice Orientale
Bisericile Catolice Orientale sunt biserici autonome (Ecclesiae sui iuris), provenite din comunitățile orientale creștine – ortodoxe sau ortodoxe orientale – care, de-a lungul timpului, au intrat în comuniune cu Roma. Ele îl recunosc pe Papă ca păstor universal, dar își păstrează propria organizare și dreptul canonic propriu, reglementat în Codex Canonum Ecclesiarum Orientalum (CCEO, 1990), completat de norme specifice fiecărei Biserici.

Aceste Biserici celebrează Sfânta Liturghie potrivit ritului propriu: bizantin greco-catolic, sirian occidental, sirian oriental, copt sau armean. În aproape toate există preoți căsătoriți, practica sacramentală diferă uneori față de cea romano-catolică, iar în anumite cazuri se întâlnesc și particularități teologice.

Migrația din ultimele decenii – determinată în special de situația dramatică din Orientul Mijlociu și din Ucraina – au adus un număr important de credincioși orientali în Occident. Aceasta a generat provocări pastorale în diaspora, dar a contribuit și la o mai mare vizibilitate a acestor Biserici.

Bisericile Catolice Orientale sunt clasificate după statut: patriarhale (conduse de un patriarh), arhiepiscopale majore, mitropolitane, eparhiale sau exarhate, precum și comunități dependente de alte jurisdicții. Lipsa unei liste juridice obligatorii face ca numărul de „23 de Biserici” să fie mai degrabă convențional, unii experți estimând un număr  mult mai mare.

Un rol particular îl au așa-numitele ordinariate ale Bisericilor Orientale, structuri canonice în care mai multe Biserici orientale dintr-o țară occidentală sunt reunite sub responsabilitatea unui episcop romano-catolic local. Astfel de ordinariate există în Austria, dar și în Argentina, Brazilia, Franța, Grecia, România și Spania.

Ordinariatul Bisericilor Orientale din Austria
Ordinariatul Bisericilor Orientale din Austria numără aproximativ 20.000 de credincioși din diferite tradiții. Cea mai numeroasă comunitate este Biserica Greco-Catolică Ucraineană, urmată de parohii ale Bisericii Greco-Catolice Române, Slovace și Melkite. De asemenea, sunt prezenți credincioși ai Bisericii Greco-Catolice din Ungaria, ai Bisericii Greco-Catolice din Serbia (Eparhia „Sfântul Nicolae” din Ruski Krstur) și ai Eparhiei Greco-Catolice din Mukacevo (Ucraina). Pe lângă acestea, în Austria există și comunități aparținând altor Biserici Catolice Orientale: Maronită, Armeană, Caldeeană, Siro-Malankară, Siro-Malabară și Etiopiană.

Președintele Ordinariatului Bisericilor Catolice Orientale din Austria este Eminența Sa cardinalul Christoph Schönborn, iar vicar general este Pr. Yuriy Kolasa, membru al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi – Cristian Ciulea