În perioada 20-22 mai 2025, Preasfinția Sa Virgil Bercea împreună cu un grup de preoți format din: pr. vicar Vătămănelu Mihai, pr. rector Anton Cioba, pr. rector Furtună Grigore Marius, pr. rector Suciu Ciprian Ioan și secretarul ipod. Eugen Ivuț, participă la Jubileul de 250 de ani a Seminarului „Barbareum” din Viena. Evenimentul a început în seara zilei de 20 mai cu o vizită a Bisericii „Sfânta Barbara”, lăcaș în care a fost oficiată Vecernia.
Mai jos puteți regăsi informații despre seminarul teologic imperial greco-catolic „Barbareum”, instituție care a contribuit la emanciparea clerului greco-catolic român și la pregătirea unor figuri emblematice din Transilvania:
În inima Vienei, în apropierea bisericii Sfânta Barbara, se află o pagină semnificativă din istoria Bisericii Române Unite cu Roma: Barbareum, seminarul imperial greco-catolic înființat în anul 1753 de către împărăteasa Maria Terezia. Deși nu a fost creat exclusiv pentru români, această instituție avea să joace un rol crucial în formarea teologică, intelectuală și spirituală a multor tineri români ardeleni uniți cu Roma, devenind un punct de referință în istoria culturală și religioasă a românilor din Transilvania.
O instituție imperială pentru unitate și educație
În contextul vastului Imperiu Habsburgic, în care conviețuiau numeroase naționalități și confesiuni, Maria Terezia a dorit să creeze un cadru academic și spiritual comun pentru tinerii greco-catolici din imperiu. Astfel a luat naștere Seminarium Sanctae Barbarae, un seminar destinat formării clerului greco-catolic provenit din rândul rutenilor (ucraineni), slovacilor și românilor.
Situat în apropierea bisericii Sfânta Barbara din Viena — lăcaș care va deveni ulterior biserica greco-catolică română din capitala austriacă — seminarul oferea un învățământ riguros, sub influența teologiei catolice occidentale și a gândirii iluminate. Aici, studenții se formau nu doar ca preoți, ci și ca lideri spirituali și culturali în propriile lor comunități.
Românii la Barbareum: începutul emancipării
Pentru tinerii români greco-catolici din Transilvania, Barbareum a devenit o poartă de acces spre cultura și educația occidentală. Biserica Română Unită, recent recunoscută oficial (prin Unirea de la 1700), avea nevoie urgentă de un cler bine format, capabil să răspundă provocărilor pastorale, culturale și politice ale epocii.
La Viena, studenții români nu doar că primeau o formare teologică de calitate, dar intrau în contact cu ideile iluminismului și ale drepturilor omului, ceea ce i-a determinat pe unii dintre ei să devină promotori ai emancipării naționale și culturale a românilor ardeleni.
Figuri emblematice ale Școlii Ardelene
Printre absolvenții de seamă ai Barbareumului se numără Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai — piloni ai Școlii Ardelene, mișcare care a militat pentru recunoașterea românilor ca națiune de sine stătătoare în cadrul Imperiului Habsburgic, cu o istorie latină și cu drepturi egale față de celelalte națiuni din Transilvania.
Formați în ambianța cosmopolită și intelectuală a Vienei, acești tineri au contribuit la redactarea unor lucrări istorice, filologice și teologice care au stat la temelia conștiinței naționale române moderne.
De la seminar imperial la simbol al identității românești
Deși Barbareum nu a fost o instituție „românească” în sens strict, ci una imperială și multiculturală, prezența constantă a tinerilor români greco-catolici și impactul formativ asupra lor au transformat acest seminar într-un simbol al luptei pentru luminare, demnitate și unitate națională.
După dizolvarea seminarului în forma sa originală (în secolul al XIX-lea), biserica Sfânta Barbara a rămas un punct de referință pentru comunitatea greco-catolică română din Austria. Astăzi, ea servește ca biserică greco-catolică ucraineană păstrând vie memoria unei instituții care a influențat profund destinul românilor din Transilvania.
Biroul de Presă EGCO
