„… Am ales să iau numele de Leon al XIV-lea. Există diferite motive pentru aceasta, dar în principal pentru că Papa Leon al XIII-lea, în istorica sa Enciclică Rerum Novarum, a abordat problema socială în contextul primei mari revoluții industriale. În zilele noastre, Biserica oferă tuturor comoara învățăturii sale sociale ca răspuns la o altă revoluție industrială și la evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale care ridică noi provocări pentru apărarea demnității umane, a dreptății și a muncii.”

Cu mare bucurie și surprindere am auzit numele ales de către noul Pontif roman, prima reacție fiind că va fi un papă care va continua pastorația socială inițiată de către ilustrul Leon al XIII-lea. Intuiția mi s-a confirmat peste câteva zile. „ Am ales să iau numele de Leon al XIV-lea. Există diferite motive pentru aceasta, dar în principal pentru că Papa Leon al XIII-lea, în istorica sa Enciclică Rerum Novarum, a abordat problema socială în contextul primei mari revoluții industriale. În zilele noastre, Biserica oferă tuturor comoara învățăturii sale sociale ca răspuns la o altă revoluție industrială și la evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale care ridică noi provocări pentru apărarea demnității umane, a dreptății și a muncii.”, spunea papa Leon XIV la prima sa reuniune solemnă a Colegiului cardinalilor. În enciclica menționată, scrisă în anul 1891 , ”Despre condiția muncii”, papa Leon XIII a răspuns la schimbarea rapidă a noii lumi în plin proces de industrializare, stabilind principiile învățăturii sociale ale Bisericii (binele comun, demnitatea umană, solidaritatea și subsidiaritatea), valori propuse societății moderne menite să guverneze relațiile dintre oameni și state, înrădăcinate în Evanghelie și în teologia lui Toma d‘Aquino. Fiecare papă, atent la semnele timpului, a dezvoltat această învățătură socială, devenită un patrimoniu de înțelepciune de gândire teologică, filosofică, politică și juridică care a influențat în mare măsură codificarea Declarației universale ale drepturilor omului, Tratatului de la Roma, Acordurilor de la Helsinki sau a unor constituții europene.

Un alt indiciu important care oferă o reflecție asupra esenței pontificatului papei Leon al XIV-lea este stema acestuia, centrată pe Maria, Inima Preasfântă a lui Isus și unitatea credinței. În partea stângă se află un crin alb pe fond albastru, simbol al purității și inocenței, crinul este în mod tradițional legat de Preasfânta Fecioară Maria. Pentru Papa Leon al XIV-lea, acesta nu este doar un semn devoțional, proclamă locul central al Mariei în călătoria Bisericii ca model de smerenie, ascultare și dăruire totală față de Dumnezeu. În partea dreaptă este Presfânta Inimă deasupra unei cărți închise, amintește de experiența convertirii sfântului Augustin, pe care el însuși a explicat-o cu cuvintele ”Vulnerasti cor meum verbo tuo”, ”Mi-ai străpuns inima cu Cuvântul Tău”. Motto: „In Illo uno unum” – În Cel care este Unul, să fim una.” Extrasă din Sf. Augustin, această expresie puternică indică o Biserică unită nu prin uniformitate, ci prin dragoste în Cristos, cuvinte extrase dintr-o predică a Sf. Augustin pentru a explica faptul că ”deși noi, creștinii, suntem mulți, în unicul Cristos suntem una”.

Ne rugăm Tatălui Ceresc pentru noul Sfântul Părinte, inspirat de Spiritul Sfânt, să proclame cu persuasiunea și claritatea morală a predeceserilor săi, Cuvântul Domnului și învățătura Bisericii pentru a oferi societății noastre digitale reperele etice necesare pentru o conviețuire demnă de persoana umană.

Nistor Alin Bădiceanu

Presedinte Agru Eparhial Oradea