„Să fim înțelepți și să întâmpinăm Nașterea Domnului printr-un post trăit frumos, cu răbdare, gratitudine, optimism, cu încredere în Domnul, cu multă rugăciune și bucurie, cu multă compasiune față de ceilalți și cu multă iertare!”: este îndemnul Preasfinției Sale Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea a.c., adresat la Sfânta Liturghie arhierească celebrată pe 17 noiembrie a.c. în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea, în prima duminică din Postul Crăciunului 2024. Ierarhul a ținut un cuvânt de învățătură pe marginea Pildei bogatului căruia i-a rodit țarina din Evanghelia duminicii a XXVI-a după Rusalii (Lc 12,16-21), invitând la meditație asupra adevărului rod și rost al vieții noastre de creștini. La finalul celebrării, Preasfințitul Virgil a sfințit noi veșminte preoțești pentru această perioadă liturgică, mulțumind pentru generozitate tuturor celor care le-au oferit, prin contribuția personală, slujitorilor altarului din catedrala orădeană.

„Țarina care rodește și omul care se bucură de roadele muncii sale – un aspect absolut normal la începutul Evangheliei de astăzi, pe care am putea-o numi chiar a ‘bogatului nebun’. Aceasta pentru că omul căruia îi rodește țarina își spune sieși însuși «ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te!». Nu îl mai interesează nimic pentru sufletul lui, ci doar ceea ce trăiește «aici și acum». Aruncând o privire pe rețele sociale precum Facebookeste grozav de actuală această Evanghelie pentru zilele noastre”– a mai spus ierarhul, invitând credincioșii să mediteze dacă este acesta rodul și rostul vieții nostre de creștini?

„Vedem ipocrizia de atunci și de acum. Ne gândim să arătăm bine și să fim sănătoși, dar în același timp ne place să depunem toate eforturile pentru orice sau facem orice efort ca să fie pline farfuriile noastre. Diferența constă în faptul că bogatul vorbește sufletului, nu doar trupului, zicând: «Suflete al meu, mănâncă, bea și te veselește…». (…)Toate bunurile pe care Bunul Dumnezeu ni le dă sunt toate o binecuvântare și, încă de la început zice: «creșteți și (…) stăpâniți Pâmântul», adică faceți-l să aducă roade! Suntem chemați în același timp să nu uităm că tot ceea ce avem este mulțumită Domnului. Să nu uităm niciodată să ne întrebăm: «Cum ne raportăm la El?», «Cum privim lucrurile materiale?», «Cum trăim în Domnul și ne bucurăm de tot ceea ce ne-a dat?», «Tot ceea ce am primit este doar pentru mine – ca să mă simt bine, să mă bucur, să mă veselesc, să mănânc și să beau? Sau este un dar pe care trebuie să îl prețuiesc și să îl folosesc echilibrat?». Dacă recunoaștem că ceea ce avem este un dar de la Domnul, nu vom deveni nebuni precum bogatul din Evanghelie.

La urma urmei, bogați suntem fiecare dintre noi” – a mai subliniat ierarhul în duminica în care Biserica a marcat a VIII-a Zi Mondială a săracilor, subliniind faptul că este „bogat inclusiv omul de pe stradă care întinde mâna. Și lui i-a dat Bunul Dumnezeu două mâini, două picioare, a primit și el un talant – pe care, probabil, în loc să îl fructifice l-a ascuns și nu a fost capabil să îl fructifice. Bogăție avem fiecare dintre noi, bogăția pe care ne-a dat-o Domnul. Dar cea mai mare bogăție este viața, pe care vă îndemn să știți să o folosiți cu demnitate, fără a fi legați de aceste lucruri materiale. Să le folosim pentru că Domnul ni le-a dăruit și, nu îl ultimul rând, să știm să Îi aducem mulțumire!”.

Pornind de Evanghelia duminicală, episcopul greco-catolic de Oradea a împărtășit credincioșilor Eparhiei de Oradea un gând la începutul acestei perioade pe care o trăim în așteptarea Nașterii Domnului:

„Alături de învățăturilor Bisericii despre modul în care trebuie să trăim Postul, este fundamental să rămânem aproape de Domnul și să știm care este valoarea sufletului nostru. Întâi de toate să spunem cât mai puține cuvinte rele, să încercăm să nu fim nervoși și nemulțumiți unul de altul, să nu privim viața cu pesimism, ci să încercăm a lăsa deoparte tensiunile, amărăciunile și tristețea, să nu fim răzbunători și să vorbim mai puțin. În schimb, să spunem cuvinte frumoase, să avem răbdare cu celălalt, să știm să îi mulțumim celui de lângă noi, pentru orice, să avem încredere în Domnul, încercând să vedem laturile pozitive și frumoase ale semenilor noștri, să nu trăim tot timpul într-o tensiune, ci să ne acordă timp de rugăciune. Să lăsăm amărăciunile deoparte și să încercăm să vedem bucuriile pe care ni le oferă Domnul în această perioadă, să nu fim egoiști, ci să avem compasiune față de cel de lângă noi, să nu ne răzbunăm, ci să iertăm pe oricine, să nu vorbim atât de mult, ci să avem momente de tăcere, în care să încercăm să îl ascultăm cu adevărat pe cel de lângă noi, să-i spunem cât de valoros este și cât de mult îl iubim, să îi oferim un salut frumos și sincer, să recunoaștem că cel de lângă noi face lucruri bune. Dacă ne comportăm elegant, frumos, cu suflet mare, cu adevărat putem să întâmpinăm venirea Domnului, cu adevărat devenim astfel înțelepți și nu nebuni ca acest om din Evanghelie. Să știm care sunt valorile, cui credem, de ce credem și pe cine așteptăm! În acel moment vom deveni și echilibrați – așa cum ne recomandă Biserica, ne vom apropia de scaunul de spovadă și ne vom transforma în Domnul, reușind să îl așteptăm cu sufletul curat! Cât de frumos poate fi trăit Postul Crăciunului! (…) Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu și Maica Sfântă!”.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi