Cu ocazia Zilei Europei, marcată anual pe 9 mai, și în contextul iminentelor alegerilor europene, Excelența Sa Mons. Mariano Crociata, Președintele Comisiei Conferințelor Episcopale ale UE (COMECE), și Eminența Sa Cardinal Matteo Maria Zuppi, Președintele Conferinței Episcopale Italiene (CEI), se adresează Uniunii Europene printr-o scrisoare deschisă:

«Dragă Uniune Europeană,

A folosi pronumele „tu”  în a ne adresa ție poate părea neobișnuit, dar ne vine natural deoarece am crescut cu tine. Ești una singură, ești «Europa», dar îmbrățișezi 27 de țări, cu 450 de milioane de locuitori, care au ales liber să se unească pentru a forma Uniunea care ai devenit. Ce minune! În loc să ne certăm sau să ne ignorăm, ne cunoaștem și colaborăm! Știm că nu întotdeauna este ușor, dar cât este de crucial să ne adunăm, în loc să ridicăm bariere și să ne apărăm, să le demontăm și să colaborăm. Ești casa noastră, prima noastră casă comună. Aici învățăm să trăim ca fiind „Toți frați” („Fratelli tutti”) cum a scris unul dintre copiii tăi, ai căror părinți au mers până „la capătul lumii” în căutarea viitorului.

Un dor în inimă
Îți scriem pentru că avem în inimă un dor: să se întărească ceea ce reprezinți și ceea ce ești, să învățăm toți să te simțim aproape, prietenă și nu îndepărtată sau necunoscută. Ai nevoie de aceasta pentru că adesea se vorbește rău despre tine și mulți uită câte lucruri importante faci! În timpul pandemiei COVID am văzut: doar împreună putem înfrunta pandemiile. Din păcate, înțelegem aceasta doar când suntem copleșiți de nevoi, pentru ca apoi să uităm atât de ușor! Așa că, atunci când credem că putem face față singuri, sfârșim toți împotriva tuturor.

De la începuturi până în prezent
Nu putem uita cum, înaintea ta, timp de secole, am luptat războaie fără sfârșit și milioane de oameni au fost omorâți. Toate visele de pace s-au spulberat pe stâncile războaielor, cele mai recente fiind cele mondiale, care au adus distrugeri imense și moarte. Din tragedia celui de-al Doilea Război Mondial – care a atins răul absolut cu Shoah-ul și amenințarea supraviețuirii întregii umanități cu bomba atomică – a răsărit sămânța comunității de țări suverane care astăzi formează Uniunea Europeană. Au fost cei care au crezut că națiunile nu sunt menite să se lupte, că după atâta ură putem învăța să trăim împreună. Printre cei care te-au gândit și dorit nu îi putem uita pe Robert Schuman, francez, Konrad Adenauer, german, și Alcide De Gasperi, italian: animați de credința creștină, au simțit chemarea de a crea ceva care să facă imposibilă revenirea războiului pe pământ european. Au gândit cu inteligență, ambiție și curaj. Nu au lipsit momentele dificile, dar forța provenită din unitate a demonstrat valoarea drumului parcurs și posibilitatea de a corecta, ajusta, înțelege.

Comunitatea Europeană a fost concepută în 1951 în jurul cărbunelui și oțelului – materii care atunci erau indispensabile pentru a face război – pentru a preveni orice încercare de a le folosi din nou unul împotriva celuilalt. De fapt, acei trei mari oameni, și mulți alții cu ei, au căutat mai mult, și anume reconcilierea între popoare și anularea urii și a răzbunării.

Identificarea unui cadru central pentru a lucra împreună, chiar și doar pe plan economic, așa cum arată Tratatele semnate la Roma în 1957, a fost începutul unui drum care a adus treptat noi popoare în Comunitatea Europeană și, după căderea zidului Berlinului, în 1989, schimbarea numelui, în 1992, în Uniunea Europeană, și extinderea, în 2004, spre țările fostului Pact de la Varșovia, zece deodată. Problemele nu au lipsit, dar cât de importante au fost moneda unică și eliminarea barierelor naționale pentru libera circulație a persoanelor și mărfurilor! În final, Acordul privind reforma cu Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009.

Sentimentul de a fi împreună
Dragă Uniune Europeană, ești un organism viu, deci poate este momentul pentru noi reforme instituționale care să te facă tot mai pregătită pentru provocările de astăzi. Dar nu poți fi doar o birocrație, deși necesară, pentru a face să funcționeze organizații atât de complexe precum ești tu. Directivele și regulamentele singure nu promovează coeziunea. Tu ai nevoie de un suflet! În acești ani am văzut progrese semnificative când, de exemplu, ai ajutat unele țări să depășească crizele economice, dar am fost nevoiți și să constatăm perioade de stagnare și dificultăți. Acestea cresc atunci când pierdem sentimentul de a fi împreună, coeziunea, viziunea viitorului nostru comun sau când refuzăm să înțelegem că destinul este comun și că trebuie să continuăm să construim o Europă unită.

Războiul a revenit
Războiul a revenit. De aceea, uneori ne întrebăm: Europa, unde te afli? Unde te îndrepți? Acestea sunt întrebările și ale Papei: „Cu o profundă dragoste pentru Europa și în spiritul dialogului care caracterizează acest continent, am putea să o întrebăm: „Unde te îndrepți, dacă nu arăți lumii căi către pace, modalități creative de a pune capăt războiului din Ucraina și altor numeroase conflicte care provoacă atât de multă vărsare de sânge?” Sau din nou, pentru a lărgi perspectiva, am putea întreba: „Vestule, pe ce curs te îndrepți?” (Discurs, Lisabona, 2 august 2023).

De aceea, uneori ne întrebăm: «Europa, unde ești? Încotro te îndrepți?». Acestea sunt și întrebările Papei Francisc: „ Cu o profundă dragoste pentru Europa și în spiritul dialogului care caracterizează acest continent, am putea să întrebăm: Europa, încotro te îndrepți, dacă nu oferi căi de pace, modalități creative de a pune capăt războiului din Ucraina și conflictelor care însângerează lumea? Și, extinzând sfera: ce cale urmează Occidentul?” (Discurs, Lisabona, 2 august 2023).

În toți acești ani ne-am schimbat foarte mult și ne este greu să înțelegem și să menținem viu spiritul începuturilor. După o lungă lungă perioadă de pace, am crezut că un război pe teritoriul european ar fi fost acum imposibil. Și totuși, ultimii doi ani ne arată că ceea ce părea de neconceput a revenit. Trebuie să ne întoarcem la proiectul părinților fondatori și să construim noi acorduri de pace dacă vrem ca războiul împotriva Ucrainei să se termine și să se încheie și războiul în curs în Orientul Mijlociu, izbucnit în urma atacului terorist din 7 octombrie 2023 împotriva Israelului, și cu el antisemitismul, niciodată învins și acum reizbucnind. Constituția Italiană spune așa de bine: «este necesar să luptăm și să respingem războiul cu adevărat».

Dacă nu avem grijă de pace, există mereu riscul ca războiul să revină. Asta spunea Robert Schuman în Declarația sa din 9 mai 1950, care a dat startul procesului de integrare europeană: „O Europă unită nu a fost realizată și am avut război”. Se referea la trecut, dar cuvintele sale sunt valabile și astăzi. Unitatea trebuie căutată ca o sarcină mereu nouă și urgentă. Nu trebuie să așteptăm izbucnirea altui conflict pentru a înțelege aceasta!

Rolul internațional și tentația naționalismelor
Ce rol joci în lume, Europa? Vrem să fii un factor de impact și să aduci voința ta de pace, instrumentele diplomatice, valorile tale. Trezește-ți puterea astfel încât să-ți faci auzită vocea, să stabilești noi echilibre și relații internaționale. Diviziunile tale interne nu îți permit să îți asumi acel rol pe care istoria și cultura ta ți-l cer. Nu vezi riscul ca aceste divergențe interne să slăbească nu doar greutatea ta internațională, ci și capacitatea de a răspunde așteptărilor popoarelor tale?

Mulți cred că pot beneficia de avantajele pe care le-ai adus, ca și cum ar fi garantate și nimic nu le-ar putea compromite. Pandemia sau protestele periodice, ultimul fiind cel al agricultorilor, ne trezesc brusc la realitate. Înțelegem că multe dintre avantajele dobândite ar putea dispărea. Dar sentimentul necesității nu este întotdeauna suficient pentru a ne determina să depășim mereu și pe toți aceste diviziuni. Unii vor să creadă că izolându-se vor fi mai bine, când de fapt oricare dintre țările tale, chiar și cele mari, ar deveni inevitabil „oale de lut” printre vase de fier. Pentru a fi împreună avem nevoie de motivații comune, de idealuri comune, de valori apreciate și cultivate. Nu sunt suficiente doar convențiile economice, pentru că pe termen lung trebuie percepute motivele uniunii, singurele capabile să depășească tensiunile și contradicțiile pe care interesele economice le aduc în mod natural.

Papa Francisc a spus: „În această conjunctură istorică, Europa este crucială, deoarece, datorită istoriei sale, reprezintă memoria umanității; în acest sens, este chemată să-și asume rolul propriu, care este acela de a-i uni pe cei de departe, de a primi alte popoare și de a refuza să considere pe cineva un dușman etern. Este vital, așadar, să redobândim spiritul european” (Discurs, Budapesta, 28 aprilie 2023).

Dragă Europă, ne-am dori ca toți să simțim mândria de a-ți aparține. Astăzi, tot ceea ce se află dincolo de granițele propriului nostru ținut pare a fi departe, uneori străin. Totuși, atât sufletul nostru comun național, cât și cel european ne aparțin unul altuia. De la început ai fost Uniunea țărilor libere și suverane care au renunțat la parte din suveranitatea lor în favoarea uneia comune și mai puternice. Prin urmare, nicio identitate, nicio libertate a niciunui individ nu este diminuată; dimpotrivă, se asigură protejarea autonomiei fiecăruia într-o relație structurată și loială cu ceilalți.

Valori europene și credința creștină
Dragă Europă, ideile tale și valorile noastre îți definesc chipul. Credința creștină a contribuit semnificativ la acesta, mai ales că proiectul și design-ul original al Uniunii tale au izvorât din sentimentul creștin. Ca și creștini, simțim neîncetat o profundă responsabilitate pentru acest lucru și găsim în tine atât de multă grijă pentru demnitatea persoanei, pe care Evanghelia lui Cristos a semănat-o în inimile noastre și în cultura ta. Prin urmare, suferim când vedem că îți este teamă de viață, nu știi să o aperi și să o primești de la început până la sfârșit, și nu încurajezi întotdeauna creșterea populației.

„Îmi imaginez o Europă – spune Papa – care nu este ostatică a părților sale, nici pradă unor forme de populism auto-referențiale și nici nu recurge la un ‘supranationalism’ fluid, dacă nu chiar vid, care pierde din vedere viața popoarelor sale. […] Ar fi mult mai bine să construim o Europă centrată pe persoana umană și pe popoarele sale, cu politici eficiente pentru natalitate și familie […], o Europă ale cărei diferite națiuni să formeze o singură familie, care protejează creșterea și unicitatea fiecărui membru al său” (Discurs, Budapesta, 28 aprilie 2023).

Migranți, subiecte și implicații conexe
Dragă Europă, nu poți să te uiți doar în interior. Nu poți trăi doar pentru a te simți bine; trebuie să te simți suficient de bine pentru a ajuta lumea, pentru a combate injustiția, pentru a lupta împotriva sărăciei. De decenii ai fost punctul de sosire, visul atâtor migranți venind din diferite continente, căutând o viață mai bună în interiorul granițelor tale. Mulți vor să vină la tine pentru că caută în mod disperat o posibilitate de viitor. Și mulți alții, prin munca lor, nu ajută deja la pregătirea unuia mai bun? Nu este o chestiune de a-i primi pe toți, ci de a asigura că nimeni nu își pierde viața în „călătoriile speranței” și că mulți găsesc ospitalitatea. Cel care primește, generează viață! Italia este adesea lăsată singură, de parcă ar fi doar problema ei sau  doar a câtorva, ceea ce nu înseamnă că trebuie să se închidă. Mai devreme sau mai târziu, vom învăța că responsabilitățile, inclusiv cele față de migranți, pot fi împărtășite doar pentru a aborda și rezolva probleme care sunt într-adevăr probleme comune.

Tu reprezinți un punct de referință pentru țările mediteraneene și africane, un imens bazin de popoare și resurse în perspectiva unui parteneriat de la egal la egal. Aceasta este o sarcină esențială, deoarece, de fapt, o entitate supranațională precum Uniunea Europeană nu poate exista fără relații internaționale reciproce, care să reprezinte și să confirme recunoașterea și sarcina sa istorică, și care să promoveze progresul social și economic în semn de prietenie și fraternitate.

Angajamente și provocări
Dragă Europă, este timpul pentru o relansare robustă a drumului tău ca Uniune, spre o integrare tot mai deplină, implicând un sistem fiscal european cât mai echitabil posibil, o politică externă asertivă, o apărare comună implicându-ți responsabilitatea internațională activă, o extindere către țările care încă nu fac parte din tine, o garanție a unei puteri tot mai proporționate cu unitatea pe care o aduni și o exprimi. Nevoile de inovație economică și tehnologică (cum ar fi Inteligența Artificială), de securitate, de îngrijire a mediului și de păstrare a „Casei noastre comune”, de protejare a bunăstării și a drepturilor individuale și sociale sunt câteva dintre provocările pe care le putem aborda și depăși doar împreună. Din păcate, nu lipsesc nici pericolele, cum ar fi cele care rezultă din dezinformare, care amenință desfășurarea ordonată a vieții democratice și chiar posibilitatea unei memorii și istorii nedistorsionate.

Împreună cu reformele instituționale adoptate democratic, există nevoia de a crește un sentiment comun, o apreciere comună a valorilor care stau la baza conviețuirii noastre în Uniunea Europeană. Este necesar un nou simț al cetățeniei, un simț civic cu o perspectivă europeană, conștientizarea popoarelor continentului european că sunt oameni mari. Dragă Europă, suntem profund convinși de acest lucru: mai presus de toate, este acest sentiment de comunitate între cetățeni și popoarele, pe care ne ceri să-l construim între noi.

Următoarele alegeri
Alegerile iminente pentru reînnoirea Parlamentului European și numirea Comisiei Europene sunt o oportunitate propice și irepetabilă, care trebuie să fie valorificată fără ezitare. Din păcate, adesea temerile și sentimentul de nesiguranță în fața dificultăților prevalează. Acestea ar trebui, de asemenea, să fie auzite, pentru a arăta că ești instrumentul și locul pentru a înfrunta și depăși temerile și amenințările.

Din toate aceste considerente, apelăm la toți candidații și cetățenii, începând cu cei de 16 ani care vor vota pentru prima dată în unele țări, să devină conștienți de importanța acestui gest civic încorporat în participarea la viața și dezvoltarea Uniunii. Să se abțină de la vot nu înseamnă același lucru cu a rămâne neutri, ci de a oferi altora puterea de a acționa fără, dacă nu împotriva, libertății noastre, asupra căreia va trebui apoi să vă asumați responsabilitatea. Absenteismul are efectul de a crește neîncrederea unora în alții, pierderea oportunității de a-și aduce propria lor contribuție la viața socială. Acest lucru ar anula la rândul său orice posibilitate și capacitate de a îmbunătăți conviețuirea în cadrul Uniunii Europene.

Dorința noastră pentru tine, dragă Uniune Europeană, este ca aceste alegeri să devină într-adevăr o oportunitate de revitalizare, o trezire a entuziasmului pentru un drum comun care deja conține, în sine și în viziunea pe care o proiectează, un simț viu al speranței și al angajamentului din partea cetățenilor tăi.

Un nou umanism european
Haideți să visăm din nou cu Papa Francisc: „Cu minte și inimă, cu speranță și fără nostalgie zadarnică, ca un fiu care redescoperă în Mama Europa rădăcinile sale de viață și credință, visez la un nou umanism european, unul care implică o muncă constantă de umanizare și solicită memorie, curaj, [și] o viziune utopică sănătoasă și umană” (Discurs, Vatican, 6 mai 2016).»

COMECE
Traducere: Mihaela Caba-Madarasi (Biroul de Presă EGCO)