Credincioși din Oradea și din țară, alături de enoriași ai locului au participat duminică, 7 aprilie a.c., la rugăciunea Calea Crucii, organizată în parohia greco-catolică Haieu – Băile „1 Mai” sub egida „Încă mai este loc la Cruce”. Inițiativa, organizată pentru al doilea an consecutiv în duminica Crucii din Postul Mare, de parohia greco-catolică de aici în colaborare cu Episcopia Greco-Catolice de Oradea, a adus împreună pelerini pe drumul Crucii, însoțiți de artiștii Corina Marta, Remus Bondar și Mariana Anghel.

Popasul spiritual a cuprins devoțiunea Calea Sfintei Cruci (Via Crucis) celebrată de pr. Ioan Fărcaș din Blaj și pr. Ștefan Madarasi, administrator parohial. Cele 14 stațiuni – comemorând Patimile Domnului pe drumul Golgotei până la punerea Sa cu trupul în Mormânt – au fost însoțite de pricesne specifice Postului Mare, precum: „Mergeai cu Crucea-n spate”, „La Tine vine, Isuse, iar”, „Te-am lăudat din buze, Doamne”, „Mamă dulce, mama mea”, „Isus, Fiu veșnic sfânt”, „N-a mai fost cândva sub soare o durere așa de mare”, „O vai, vai, Ierusalime”, „Dacă n-ai fi Tu, Isuse”, „Imnul pelerinului” – interpretate de doamna Mariana Anghel– și „Sub o salcie pletoasă”, „Isuse al meu prieten scump” în interpretarea artistei Corina Marta. Evenimentul a fost deschis de priceasna omonimă „Încă mai este loc la Cruce”, cântată de artistul Remus Bondar, enoriaș al parohiei, care a susținut și pricesnele: „Și eram copil, Isuse (Drumul Crucii)” sau „Câte daruri minunate”. Devoțiune a cuprins o serie de momente emoționante pentru participanții care deseori i-au însoțit în surdină pe interpreți, parcurgând fiecare moment din Calea Sfintei Cruci ca pe itinerariu personal, de meditație și pregătire sufletească pentru sărbătoarea Paștilor.

„Doamne, fă-mă să înțeleg că toate aceste jigniri și batjocuri au avut loc și datorită mie, fă-mă conștient că atunci când îmi asum rolul de judecător și îi disprețuiesc pe frații mei judecându-i, eu condamn nu pe altcineva, ci pe Tine, cel drept și nevinovat”: a reflecta cum Isus cum este osândit la Moarte, ia Crucea pe umeri, cade de trei ori sub povara Crucii, o întâlnește pe Maica Sa îndurerată, este ajutat de Simon din Cirene să își ducă Crucea, îi e ștearsă fața cu o maramă de Veronica, mângâie femeile care plâng, ne conduc la Isus care a fost răstignit pe Cruce, moare, este coborât de pe ea și pus în mormânt, prin meditațiile inspirate de Pontiful de pie memorie, Papa Benedict al XVI-lea dedicate acestei devoțiuni. Acestea au cuprins pe lângă rugăciunile specifice fiecărei stațiuni, intenții de rugăciune pentru „bolnavii care în spitale, pe lângă faptul că trebuie să suporte  boală grea, sunt constrânși să trăiască într-un climat de indiferență”, semenii noștri față de care nu putem fi indiferenți, prezența mamei în viața fiilor ca „o întâlnire caracterizată de tăcere, fără gesturi exterioare”, gesturile spontane de grijă și gingășie față de cei îndurerați, plânsetul celor păcătoși, graba oamenilor de astăzi și durerea atâtor persoane ajunse „să traverseze singure tunelul singurătății”, nemaigăsind un sens în viață.

„Doamne, căzând a doua oară ai voit să ne arați experiența noastră zilnică pe cărarea vieții, clătinarea noastră nesigură, căderile noastre, voința noastră adormită. Doamne, vindecă-mă de boala obișnuinței și de ispita oboselii, dar mai ales vindecă-mă de păcatul lenei. Să redescopăr zi de zi semnificația angajamentului meu. Doamne nu vreau să mă plafonez din cauza obișnuinței, din cauza rutinei. Ajută-mă să fiu mereu treaz!” – s-a reflectat la a VII-a stațiune, ajungând apoi în fața durerii care atinge limitele ființei, a Răstignirii pe Cruce. Cu toate acestea, mâinile și brațele Mântuitorului „sunt deschise larg într-un binecuvântat gest de îmbrățișare”. Rămânând în fața Lui, cum spunea Papa Benedict al XVI-lea, să putem zice: „Doamne, dă-mi curajul să mă bazez exclusiv pe forța slăbiciunii și pe nebunia Crucii!”.

Cu Drumul Crucii a fost parcursă deopotrivă ora îndurerată a Maicii Sfinte, prin pricesne mariane care ne-au făcut să înțelegem că avem nevoie și de iertarea Mamei, rugându-o: „Sfântă Fecioară Marie, primește în brațele tale, pe omul care în fiecare zi este alungat în gunoiul disprețului și al excluderii, ajută-ne și pe noi să știm să îmbrățișăm în dragoste pe toți frații noștri căzuți!”, pentru a ajunge apoi la Mormântul cel Sfânt din Ierusalim, prin Imnul pelerinului interpretat de doamna Mariana Anghel: 

„Doamne, la Tine iar vin, cu lacrimi și cu suspin,
Și plec fruntea la pământ, la Mormântul Tău cel Sfânt
Drumul Crucii îl fac cu Tine, plâng și mă opresc mereu,
Îți simt chinul și durerea, Doamne cât Ți-a fost de greu”.

Așa cum a subliniat la final și Preasfinția Sa Virgil Bercea: „Nu sunt prea multe cuvinte de spus la sfârșitul Căii Crucii, pentru că meditațiile ne-a spus totul, iar dacă am încerca să spunem mai mult, cred că vom spune prea puțin…”. Eparhul de Oradea a mulțumit tuturor celor prezenți, artiștilor care au cântat în această după-amiază – doamnei Corina Marta, domnului Remus Bondar și în mod cu totul special doamnei Mariana Anghel:

„Cu adevărat ne-ați făcut să ne emoționăm, Bunul Dumnezeu să vă țină Harul. Suntem în duminica Crucii, la înjumătățirea Postului, vă doresc tuturor ca Bunul Dumnezeu să ne ajute să ajungem la sfânta și marea sărbătoare a Învierii Domnului cu sufletul curat, așa cum astăzi ne-am pregătit pe Drumul Crucii. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeui și Maica Sfântă!”.

În încheiere pr. Ștefan Madarasi, a transmis tuturor celor prezenți în parohia greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului” din Haieu-Băile „1 Mai” și telespectatorilor care au urmărit rugăciunea Calea Sfintei Cruci prin intermediul postului de televiziune Maria TV sau a paginii web să aibă parte în continuare de „un post binecuvântat, un post al credinței și al sufletului, care să ne ajute cu adevărat ca în noaptea Învierii Domnului să primim Lumina Sfântă, bucuria vieții și a credinței!”.

Parohia Greco-Catolică Haieu-Băile „1 Mai”