24 martie 2024
Cuviosul Zaharia (+273)
(V 1; L 9; Ap Evrei 11,24-26 și 32-40; Ev Ioan 1,43-51)
Antifoane speciale la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare
Înainteserbarea Buneivestiri
Vecernia sau Înseratul
La: Doamne, strigat-am…
Psalmul 140, pe versul 1, propriu-zis.
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la versul rugăciunii mele, când strig către Tine (Ps 140,1), auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta. Ridicarea mâinilor mele, ardere de seară (Ps 140,2). Auzi-mă, Doamne!
Se pun Stihirile pe 10.
Având în vedere că Înainteserbarea sărbătorii Bunevistiri cade în această Suminică, la Doamne, strigat-am… se cântă: 3 Stihiri ale Învierii (pe versul de rând 1), 4 Stihiri ale Dreptei credințe (pe versul 6) și 3 Stihiri ale Înainteserbării (pe versul 4 propriu-zis).
3 Stihiri ale Învierii, pe versul 1 propriu-zis:
Stih: Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău (Ps 141,7a).
Rugăciunile noastre cele de seara primeşte-le, Sfinte Doamne, şi ne dă nouă iertarea păcatelor, că Tu singur eşti Cel ce ai arătat în lume învierea.
Stih: Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie (Ps 141,7b).
Înconjuraţi, popoare, Sionul, şi-l cuprindeţi pe el şi daţi mărire într-însul, Celui ce a înviat din morţi; că Acesta este Dumnezeul nostru, Cel ce ne-a mântuit de fărădelegile noastre.
Stih: Dintru adâncuri am strigat către Tine; Doamne! Doamne, auzi glasul meu! (Ps 129,1).
Veniţi, popoare, să cântăm şi să ne închinăm lui Hristos, mărind învierea Lui cea din morţi; că Acesta este Dumnezeul nostru, Care a răscumpărat lumea de înşelăciunea vrajmașului.
Apoi 4 Stihiri ale Dreptei credințe, din Triod, vers 6.
Stih: Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele (Ps 129,2).
Pe Tine cel necuprins, Care ai strălucit mai înainte de luceafăr, fără început, din pântecele cel nematerial și fără de trup al Părintelui, proorocii cei însuflați cu Spiritul Tău, Doamne, Te-au vestit a fi Prunc-întrupat, din cea care n-a știut de nuntă, unit cu oamenii și aici pe pământ văzut. Pentru care ca un îndurat, învrednicește de luminarea Ta, pe cei ce laudă Învierea Ta cea nespusă și cinstită.
Stih: De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că la Tine este îndurarea (Ps 129,3-4).
Cu cuvântul vestindu-Te, grăitorii de Dumnezeu prooroci, și cu faptele cinstindu-Te, viață fără de sfârșit au dobândit; că nesuferind a sluji făpturii, Stăpâne, fără numai Ție Făcătorului, de lume toți evanghelicește s-au depărtat și s-au făcut părtași patimii Tale, pe care mai înainte au vestit-o. Pentru ale căror rugăciuni învrednicește-ne să trecem fără prihană măsura postului, Unule, mult-Îndurate.
Stih: Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu cuvântul Tău, sperat-a sufletul meu în Domnul (Ps 129,5-6a).
Din firea ta cea dumnezeiască nefiind cuprins, Stăpâne, mai pe urmă întrupându-Te, ai binevoit a Te cuprinde. Căci cu luarea trupului, ai luat și toate însușirile lui. Pentru aceasta înscriind chipul asemănării Tale, cu cuviință îl sărutăm, spre dragostea Ta înălțându-ne; și dintr-însul luăm harul vindecărilor, urmând dumnezeieștilor așezăminte ale apostolilor.
Stih: Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să nădăjduiască Israel în Domnul (Ps 129,6b).
Preacinstită podoabă a luat Biserica lui Cristos din înălţimea cea prealuminată a cinstitelor şi sfintelor icoane ale Mântuitorului Cristos, ale Maicii lui Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor, prin care se luminează şi se împodobeşte cu harul şi se leapădă de adunarea ereticilor, alungându-i. Şi bucurându-se, preamăreşte pe iubitorul de oameni Dumnezeu, care pentru dânsa a răbdat patimi de bunăvoie.
3 Stihiri ale Înainteserbării, vers 4:
Stih: Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El; şi El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui (Ps 129,7-8).
Taina cea ascunsă și de îngeri neștiută, lui Gavriil arhanghelul se încredințează. Și acum va veni la tine, ceea ce singură ești nepătată și porumbiță frumoasă, chemarea din nou a neamului omenesc, și-ți va striga ție, preasfântă: Bucură-te! Pregătește-te prin cuvânt să primești în sânurile tale pe Dumnezeu-Cuvântul.
Stih: Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L toate popoarele! (Ps 116,1).
Palat purtător de lumină s-a gătit Ție, Stăpâne, pântecele cel nestricat al copilei dumnezeiești. Vino și coboară-Te în acesta, milostivindu-Te de făptura Ta, împotriva căreia s-a dat luptă datorită urii și care este ținută în robia vicleanului; și pierzând frumusețea cea dintâi, așteaptă coborârea Ta cea mântuitoare.
Stih: Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac (Ps 116,2).
Gavriil arhanghelul în chip văzut a venit la tine, ceea ce ești cu totul fără prihană, și va striga ție: Bucură-te, răscumpărarea blestemului, ridicarea celor căzuți. Bucură-te ceea ce singură ai fost aleasă de Dumnezeu. Bucură-te nor însuflețit al Soarelui; primește pe Cel fără de trup, Care voiește să locuiască în pântecele tău.
Mărire…, a Dreptei credințe, vers 2.
Strălucit-a harul adevărului: cele ce s-au însemnat de demult umbros, acum arătat s-a săvârșit. Că iată Biserica se îmbracă cu chipul cel după trup al lui Hristos, ca și cu o podoabă mai presus de lume, chipul cortului mărturiei cel mai dinainte însemnându-l și credința cea dreaptă cinstind. Ca ținând icoana Aceluia pe Care îl cinstim, să nu ne înșelăm. Să se îmbrace cu rușine cei ce nu cred așa! Că nouă ne este spre laudă chipul Celui ca s-a întrupat; Căruia cu dreaptă credință ne închinăm, nu făcându-l Dumnezeu. Pe acela credincioșii sărutându-l, să strigăm: Dumnezeule, mântuiește poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta.
Şi acum…, Stihira dogmatică, a Născătoarei de Dumnezeu, vers 1.
Pe ceea ce este mărirea a toată lumea, care din oameni a răsărit şi pe Stăpânul L-a născut, uşa cea cerească, lauda celor fără de trup și podoaba credincioșilor, pe Maria Fecioara să o lăudăm. Că aceea s-a arătat cer şi biserică Dumnezeirii; aceasta, peretele cel din mijloc al vrajbei l-a stricat, pace a adus şi împărăţia a deschis. Pe aceasta, deci, având-o întărire a credinţei, apărător avem pe Domnul, Cel ce s-a născut dintr-însa. Îndrăzneşte, dar, îndrăzneşte poporul lui Dumnezeu, că Acesta va birui pe vrăjmași, ca un atotputernic.
Prohimenul şi stihurile zilei, vers 6.
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat! (Ps 92,1a)
Stih 1: Îmbrăcatu-s-a Domnul întru putere şi s-a încins (Ps 92,1b).
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat!
Stih 2: Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti (Ps 92,2).
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat!
Stih 3: Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile (Ps 92,7b).
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat!
La Stihoavnă
După Ectenia celor șase cereri se cântă îndată Stihirile Stihoavnei, vers 1.
Cu patima Ta, Hristoase, din patimi ne-ai dezlegat, şi cu învierea Ta din stricăciune ne-am mântuit; Doamne, mărire Ție!
Stih: Domnul a împărăţit întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins (Ps 92,1).
Să se bucure făptura, cerurile să se veselească, din mâini să bată neamurile, cu bucurie. Că Hristos, Mântuitorul nostru, pe cruce a pironit păcatele noastre, şi moartea omorând, viaţă ne-a dăruit, pe Adam cel căzut cu tot neamul înviindu-l, ca un iubitor de oameni.
Stih: Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti (Ps 92,2).
Împărat fiind al cerului şi al pământului, Cel ce eşti necuprins, de bunăvoie te-ai răstignit, din iubire de oameni; pe Tine iadul întâlnindu-Te s-a întristat, iar sufletele drepţilor primindu-Te, s-au bucurat; iar Adam văzându-Te pe Tine, Ziditorul, în cele de dedesubt, s-a sculat. O, minune! Cum a gustat moartea Viaţa tuturor. Ci, precum a voit, lumea a luminat, care grăieşte: Cel ce ai înviat din morţi, Doamne, mărire Ție.
Stih: Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile (Ps 92,7b).
Femeile purtătoare de mir miresme aducând, cu grăbire şi cu tânguire la mormântul Tău au ajuns; şi neaflând preacurat trupul Tău, dar aflând de la înger acea nouă și neobișnuită minune, au zis Apostolilor: Înviat-a Domnul, dăruind lumii mare îndurare.
Mărire…, a Triodului, vers 2.
Cei ce am trecut din necredință la dreapta credință, și cu lumina cunoștinței ne-am luminat, să plesnim cu mâinile, precum zice psalmistul, aducând laudă de mulțumire lui Dumnezeu. Și cu cinste să ne închinăm sfintelor icoane ale lui Hristos, și celor ale Preacuratei și ale tuturor sfinților, care sunt însemnate pe pereți, pe scânduri și pe sfințitele vase; lepădând păgâneasca credință a celor necredincioși. Pentru că cinstea icoanei, precum zice Vasile, trece la chipul care s-a închipuit, cerând pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, Hristoase Dumnezeul nostru, și ale tuturor sfinților, să ne dăruiești nouă mare milă.
Și acum…, a Născătoarei, vers 4.
Limba pe care nu o știa a auzit-o Născătoarea de Dumnezeu; căci a grăit către dânsa arhanghelul graiurile Buneivestiri. De unde cu credință primind vestirea, Te-a zămislit pe Tine, Dumnezeul cel mai înainte de veci. Pentru aceasta și noi veselindu-ne, strigăm Ție: Dumnezeule, Cel ce Te-ai întrupat dintr-însa fără schimbare, pace lumii dăruiește și sufletelor noastre mare milă.
La Tropare
Troparul Învierii, vers 1.
Piatra fiind sigilată de iudei şi ostaşii păzind preacurat trupul Tău, înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă. Pentru aceasta Puterile cerurilor strigă Ție, Dătătorule de viaţă: Mărire învierii Tale, Hristoase; mărire împărăţiei Tale; mărire rânduielii Tale, unule, iubitorule de oameni.
Mărire…, al Dreptei credințe, vers 2.
Preacuratului Tău chip ne închinăm Bunule, cerând iertare greșelilor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să scapi din robia vrăjmașului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm Ție: Toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit ca să mântuiești lumea.
Și acum…, a Înainteserbării, vers 2.
Astăzi începutul bucuriei a toată lumea îndeamnă a lăuda Înainteserbarea, că iată, Gavriil vine aducând Fecioarei bunavestire și către dânsa strigă: Bucură-te cea plină de har Domnul este cu tine.
La Dezlegarea finală se pomenește și Sfântul zilei!
Utrenia sau Mânecatul
După partea de început strana cântă pe melodia troparului versului de rând 1:
Dumnezeu este Domnul și s-a arătat nouă (Ps 117,27a); binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului (Ps 117,26a) (de trei ori).
Se cântă troparele cu care am încheiat vecernia.
Troparul Învierii, vers 1.
Piatra fiind sigilată de iudei şi ostaşii păzind preacurat trupul Tău, înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, dăruind lumii viaţă. Pentru aceasta Puterile cerurilor strigă Ție, Dătătorule de viaţă: Mărire învierii Tale, Hristoase; mărire împărăţiei Tale; mărire rânduielii Tale, unule, iubitorule de oameni.
Mărire…, al Dreptei credințe, vers 2.
Preacuratului Tău chip ne închinăm Bunule, cerând iertare greșelilor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să scapi din robia vrăjmașului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm Ție: Toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit ca să mântuiești lumea.
Și acum…, a Înainteserbării, vers 2.
Astăzi începutul bucuriei a toată lumea îndeamnă a lăuda Înainteserbarea, că iată, Gavriil vine aducând Fecioarei bunavestire și către dânsa strigă: Bucură-te cea plină de har Domnul este cu tine.
După Ectenia mică, prima serie de Sedelne, pe tropar vers 1.
Mormântul tău, Mântuitorule, ostaşii păzindu-l, morţi s-au făcut de strălucirea îngerului ce s-a arătat, care a vestit femeilor învierea. Pe Tine Te mărim, pierzătorul stricăciunii; la Tine cădem, Cel ce ai înviat din mormânt, la singurul Dumnezeul nostru.
Mărire…,
Pe cruce Te-ai pironit de bunăvoie, Milostive; în mormânt Te-ai pus ca un muritor, dătătorule de viaţă; puterea morţii ai sfărmat cu moartea Ta, Puternice. Că de Tine s-au cutremurat portarii iadului, Tu împreună ai înviat pe morţii cei din veac, ca un iubitor de oameni.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu.
Maică a lui Dumnezeu, care cu adevărat şi după naştere Fecioară te-ai arătat, pe tine te ştim toţi cei ce cu dor alergăm la a ta bunătate; că pe tine păcătoşii te avem ocrotitoare, pe tine te-am câștigat mântuire întru ispite, cea singură cu totul nepătată.
După Ectenia mică, a doua serie de Sedelne, pe tropar vers 1.
Femeile, foarte de dimineață au venit la mormânt şi vedere îngerească văzând s-au cutremurat; mormântul a strălucit viaţă, minunea le-a spăimântat. Pentru aceasta, mergând, au vestit învăţăceilor învierea. Iadul l-a prădat Hristos, ca Cel ce este singur tare şi puternic; şi pe credincioşii cei morţi i-a sculat, teama osândirii dezlegând cu puterea Crucii.
Mărire…,
Pe cruce fiind pironit, Viaţa tuturor, şi între morţi fiind socotit Tu, Domnul, Cel fără de moarte; înviat-ai a treia zi, Mântuitorule, și ai ridicat pe Adam dintru stricăciune. Pentru aceasta Puterile cereşti strigă Ție, Dătătorule de viaţă: Mărire patimilor Tale, Hristoase; mărire Învierii Tale; mărire smereniei Tale, unule, iubitorule de oameni.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu.
Marie, ceea ce eşti mărit locaş al Stăpânului, ridică-ne pe noi cei căzuţi în prăpastia cumplitei disperări şi a greşelilor şi a necazurilor; că tu eşti mântuire şi ajutătoare şi folositoare tare a păcătoşilor, şi mântuieşti pe robii tăi.
Îndată, Binecuvântările Învierii, pe tropar vers 5.
În timpul cântării Binecuvântărilor Învierii, preotul cădește altarul și toată biserica.
Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale (Ps 118,12).
Adunarea îngerească s-a mirat văzându-Te pe Tine între cei morți socotit fiind, și puterea morții stricând, Mântuitorule, și împreună cu Tine pe Adam ridicându-l, și din iad pe toți slobozindu-i.
Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale.
Pentru ce miruri, din milostivire, cu lacrimi amestecați, o ucenițelor? Grăit-a îngerul cel ce a strălucit la mormânt, către mironosițe; vedeți voi mormântul și înțelegeți, că Mântuitorul a înviat din mormânt.
Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale.
Foarte de dimineață mironosițele au alergat la mormântul Tău, tânguindu-se; dar înaintea lor a stat îngerul, și a zis: Vremea tânguirii a încetat, nu mai plângeți, ci spuneți apostolilor Învierea.
Binecuvântat ești, Doamne, învață-mă îndreptările Tale.
Mironosițele femei, cu miruri venind la mormântul Tău, Mântuitorule, au plâns; iar îngerul către dânsele a grăit, zicând: De ce socotiți pe Cel viu cu cei morți? Că a înviat din mormânt ca un Dumnezeu.
Mărire…, a Treimii.
Închinămu-ne Tatălui și Fiului acestuia și Spiritului celui Sfânt, Sfintei Treimi întru o ființă, cu Serafimii strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt ești, Doamne.
Și acum…, a Născătoarei.
Pe Dătătorul de viață născându-L, Fecioară, de păcat pe Adam l-ai mântuit și bucurie Evei în locul întristării i-ai dăruit, și pe cei căzuți din viață la aceeași i-a îndreptat, Cel ce s-a întrupat din tine, Dumnezeu și om.
Aliluia, Aliluia, Aliluia. Mărire Ție, Dumnezeule!
După Ectenia mică, se citește Ipacoiul.
Pocăinţa tâlharului a dobândit raiul, iar plângerea purtătoarelor de mir a vestit bucuria; că ai înviat, Hristoase Dumnezeule, dăruind lumii mare milă.
Treptele, vers 1.
Antifonul I
Când sunt necăjit, auzi durerile mele, Doamne, către Tine strig.
Pustnicilor, celor ce sunt departe de lumea cea deșartă, neîncetată le este dorirea după Dumnezeu.
Mărire…, Şi acum…,
Sfântului Spirit cinste şi mărire împreună se cuvine, ca şi Tatălui şi Fiului; pentru aceasta să cântăm singura stăpânire a Treimii.
Antifonul II.
La munţii legilor Tale m-ai înălţat; cu fapte bune luminează-mă, Dumnezeule, ca să Te laud pe Tine.
Cu mâna Ta cea dreaptă luându-mă Tu, Cuvinte, păzeşte-mă, fereşte-mă, ca să nu mă ardă focul păcatului.
Mărire…, Şi acum…
Prin Spiritul Sfânt toată făptura se înnoieşte, întorcându-se iarăşi la cele dintru început; că întocmai este cu Tatăl şi cu Cuvântul.
Antifonul III.
De cei ce au zis mie: Vom merge în curţile Domnului, mi s-a veselit spiritul și mi s-a bucurat inima.
În casa lui David frică mare va fi; că acolo scaunele punându-se, se vor judeca toate seminţiile şi limbile pământului.
Mărire…, Şi acum…
Sfântului Spirit cinste, închinare, mărire şi putere se cuvine, precum Tatălui şi Fiului; că una este Treimea, în fire, iar nu în feţe.
Prohimen, vers 1.
Acum Mă voi scula, zice Domnul; le voi aduce lor mântuirea şi le voi vorbi pe faţă (Ps 11,5bc).
Stih: Cuvintele Domnului, cuvinte curate (Ps 11,6a).
Acum Mă voi scula, zice Domnul; le voi aduce lor mântuirea şi le voi vorbi pe faţă.
După Exclamaţiune, cântăreții, pe tropar vers 1:
Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps 150,6)
Toată suflarea să laude pe Domnul!
Toată suflarea şi toată făptura să laude numele Domnului!
Lăudaţi pe Domnul din ceruri! (Ps 148,1).
Evanghelia Învierii a 9-a (Ioan 20,19-31).
În ziua cea dintâi a săptămânii, fiind seară şi uşile fiind încuiate, unde erau adunaţi ucenicii de frica iudeilor, a venit Isus şi a stat în mijloc şi le-a zis: Pace vouă! Şi zicând acestea, le-a arătat mâinile şi coasta Sa. Deci s-au bucurat ucenicii, văzând pe Domnul. Şi Isus le-a zis iarăşi: Pace vouă! Precum M-a trimis pe Mine Tatăl, vă trimit şi Eu pe voi. Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Spirit Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute. Iar Toma, unul din cei doisprezece, cel numit Geamănul, nu era cu ei când a venit Isus. Deci au zis lui ceilalţi ucenici: Am văzut pe Domnul! Dar el le-a zis: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede. Şi după opt zile, ucenicii Lui erau iarăşi înăuntru, şi Toma, împreună cu ei. Şi a venit Isus, uşile fiind încuiate, şi a stat în mijloc şi a zis: Pace vouă! Apoi a zis lui Toma: Adu degetul tău încoace şi vezi mâinile Mele şi adu mâna ta şi o pune în coasta Mea şi nu fi necredincios ci credincios. A răspuns Toma şi I-a zis: Domnul meu şi Dumnezeul meu! Isus I-a zis: Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut! Deci şi alte multe minuni a făcut Isus înaintea ucenicilor Săi, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Iar acestea s-au scris, ca să credeţi că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, şi, crezând, să aveţi viaţă în numele Lui.
Preotul poate așeza Sfânta Evanghelie pe tetrapodul din mijlocul bisericii, pentru a fi sărutată de credincioși și cădește Evanghelia.
Cântăreții citesc sau cântă: Învierea lui Hristos…
Și, Psalmul 50:
Apoi, Mărire…, vers 8 propriu-zis.
Ușile pocăinței deschide-mi mie, Dătătorule de viață; că mânecă spiritul meu la Biserica Ta cea sfântă, purtând locaș trupul, cel cu totul întinat; ci, ca un Îndurat, curățește-l cu mila îndurării Tale.
Și acum…, a Născătoarei, acelașii vers.
Îndreptează-mă în calea mântuirii, de Dumnezeu Născătoare, căci cu păcate grele mi-am întinat sufletul și cu lenevire toată viața mea am cheltuit; ci, cu rugăciunile tale, curățește-mă de toată necurăția.
Apoi, pe versul 6, propriu-zis:
Stih: Miluiește-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale, curățește fărădelegile noastre.
Stihira: La mulțimea faptelor mele cele rele cugetând eu, ticălosul, mă cutremur de înfricoșătoarea zi a judecății; ci, îndrăznind la mila milostivirii tale, ca David mă rog Ție : Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta.
Urmează cântarea Canonului, pe antifon vers 4.
Catavasia I
Adâncul Mării Roșii cu urme neudate, pedestru trecându-l Israel cel de demult, cu mâinile lui Moise în chipul crucii, puterea lui Amalec în pustie a biruit.
Catavasia III
Se veselește de Tine Biserica Ta, Hristoase, strigând: Tu ești puterea mea, Doamne, și scăparea și întărirea.
După Ectenia mică,
Condacul Înainteserbării, vers 8:
Tu ești începutul mântuirii noastre, a tuturor celor de pe pământ, Născătoare de Dumnezeu. Căci dumnezeiescul slujitor, mai marele începător al cetelor, Gavriil, a fost trimis din cer să stea înaintea ta și ți-a adus bucurie, ceea ce ești cu har dăruită. Pentru aceasta toți strigăm ție: Bucură-te mireasă nenuntită!
Sedealna Duminicii, vers 1:
Dumnezeiescul Tău chip în icoană însemnându-l, naşterea Ta, Hristose, luminat o vestim, minunile cele negrăite şi răstignirea cea de bunăvoie; prin care demonii se alungă cu frică şi necredincioşii cu cutremur se tânguiesc, ca nişte părtaşi ai acelora.
Mărire…,
Cu chipurile profeţilor, cu feţele apostolilor, cu icoanele şi cu închipuirile sfinţilor mucenici şi ale tuturor sfinţilor, cu sfinţenie se împodobeşte; cu ale Mirelui celui netrupesc şi cu strălucirile cele înţelegătoare ale miresei se luminează maica, Sionul cel de sus.
Și acum…, a Înainteserbării:
Cu venirea Preasfântului Spirit pe Cel împreună cu Tatăl pe scaun șezător și de o ființă, prin glasul arhanghelului L-ai zămislit, de Dumnezeu Născătoare, ceea ce ești chemarea din nou a lui Adam.
Catavasia IV
Ridicat pe Cruce văzându-Te Biserica, pe Tine Soarele dreptății, a stat întru a sa rânduială, precum se cuvine, strigând: Mărire puterii Tale, Doamne.
Catavasia V
Tu, Doamne, lumina mea în lume ai venit, Lumina cea sfântă, care întorci dintru întunericul necunoștinței, pe cei ce Te laudă pe Tine cu credință.
Catavasia VI
Jertfi-voi cu glas de laudă, Doamne, strigă către Tine Biserica, de sângele demonilor curățindu-se, cu sângele cel curs prin milostivire din coasta Ta.
Ectenia mică, apoi, Condacul Triodului, vers 8.
Cuvântul Tatălui cel necuprins, din tine, Născătoare de Dumnezeu, s-a cuprins întrupându-se; și chipul cel întinat, la chipul cel dintâi întorcându-l, cu dumnezeiască podoabă l-a amestecat. Deci, mărturisind mântuirea, îl închipuim cu fapta și cu cuvântul.
Icos
Această taină a purtării de grijă, de la Dumnezeu fiind insuflați, de demult prorocii, și dobândind strălucirea ei, mai înainte au vestit-o, pentru noi cei ce am ajuns la sfârșitul veacurilor. Deci luând prin ea dumnezeiasca cunoștință, un Domn pe Dumnezeu cunoaștem în trei fețe preamărit; și Acestuia singur slujind, având o credință și un botez, în Hristos ne-am îmbrăcat. Deci mărturisind mântuirea, cu fapta și cu cuvântul pe aceasta o închipuim.
Catavasia VII
În cuptorul persan tinerii lui Avraam, cu dorirea dreptei credințe, mai mult decât cu văpaia focului fiind aprinși, au strigat: Binecuvântat ești în Biserica măririi Tale, Doamne.
Catavasia VIII
Stih: Să lăudăm, să binecuvântăm şi să ne închinăm Domnului cântând, şi să-L preaînălţăm pe Dânsul întru toţi vecii.
Mâinile întinzându-și Daniel, gurile leilor cele deschise, în groapă, le-a încuiat; și puterea focului au stins, cu buna faptă încingându-se tinerii cei iubitori de dreapta credință, strigând: Binecuvântați toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Cântarea Mariei: Mărește suflete al meu… și: Ceea ce ești mai cinstită…
Apoi: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu îndură-te spre noi!
Catavasia IX
Hristos, piatra cea netăiată de mână, cea din capul unghiului, din tine muntele cel netăiat, Fecioară, s-a tăiat, unind firile cele osebite; pentru aceasta veselindu-ne, pe tine, Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Ectenia mică,
Apoi Luminătorile (a 9-a), pe melodie specială.
Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru (Ps 98,10c) (de două ori).
Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este (Ps 98,5).
Uşile fiind încuiate, Stăpâne, dacă ai intrat pe Apostoli de Spirit preasfânt ai umplut, în chip de pace suflând peste ei; cărora le-ai dat și a lega şi a dezlega păcatele. Și după opt zile coasta şi mâinile Tale le-ai arătat lui Toma, cu care strigăm: Domn şi Dumnezeu Tu eşti.
Mărire…, a Triodului.
Săltați, bucurați-vă, cu veselie cântați, strigând: Cât sunt de minunate și de preamărite lucrurile Tale, Hristoase! Și cine va putea să spună puterile Tale, Mântuitorule, Cel ce ai unit înțelegerea și împreună glăsuirea noastră într-o Biserică?
Şi acum…, a Înainteserbării.
Gavriil dintru înălțime coborându-se, Născătoarei de Dumnezeu a strigat: Bucură-te! Că tot blestemul strămoașei pierzându-l, pe cei din Adam îi va binecuvânta Cel ce a odrăslit dintru dânsa.
Îndată, pe versul 1, propriu-zis, se cântă Stihirile de Laudă, precedate de Stihurile lor.
Toată suflarea să laude pe Domnul (Ps 150,6). Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cei de sus! (Ps 148,1) Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)
Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui (Ps 148,2). Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps 64,1)
Se pun Stihirile pe 8.
Ale Învierii 4, ale lui Anatolie 1, pe vers 1.
Stih: Ca să facă între ei judecată scrisă. Mărirea aceasta este dată tuturor cuvioşilor Lui (Ps 149,9).
Lăudăm, Hristoase, patima Ta cea mântuitoare şi mărim învierea Ta.
Stih: Lăudaţi-L pe Domnul întru sfinţii Lui; lăudaţi-L întru tăria puterii Lui (Ps 150,1).
Cel ce cruce ai răbdat şi moartea ai stricat, şi ai înviat din morţi, împacă viaţa noastră, Doamne, ca Cel singur atotputernic.
Stih: Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L după mulţimea măririi Lui (Ps 150,2).
Cel ce iadul ai prădat şi pe om l-ai înviat prin învierea Ta, Hristoase, învredniceşte-ne pe noi cu inimă curată să Te lăudăm şi să Te mărim.
Stih: Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L în psaltire şi alăută (Ps 150,3).
Umilirea Ta cea cu dumnezeiasca cuviinţă mărind-o, Te lăudăm pe Tine, Hristoase. Născutu-Te-ai din Fecioară şi nedespărțit ai rămas de Tatăl; pătimit-ai ca un om și de voie ai răbdat răstignire; înviat-ai din mormânt, ca dintr-o cămară ieşind, ca să mântuieşti lumea. Doamne, mărire Ție.
Stih: Lăudaţi-L pe El în timpane şi hore, lăudaţi-L în strune şi organe (Ps 150,4).
Când Te-au pironit pe lemnul crucii, atunci s-a omorât puterea vrăjmașului, făptura s-a clătinat de frica Ta şi iadul s-a prădat cu puterea Ta; pe cei morți din morminte i-ai înviat, şi tâlharului raiul i-ai deschis, Hristoase Dumnezeul nostru, mărire Ție.
Apoi, 3 Stihiri ale Triodului, vers 4.
Stih: Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare, lăudaţi-L în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps 150,5-6).
Întru tine se bucură acum Biserica, Iubitorule de oameni, întru Mirele și Ziditorul său; Care cu dumnezeiasca voie ai mântuit-o de înșelăciunea idolească, și Ție însuți ți-ai unit-o prin cinstitul Tău sânge. Cu veselie primind sfințită înălțarea icoanelor și bucurându-se, pe Tine Te laudă și Te preamărește cu credință.
Stih: Lăuda-Te-voi, Doamne, din toată inima mea, spune-voi toate minunile Tale (Ps 9,1).
Închipuirea trupului Tău înălțând-o, Doamne, cu dragoste o sărutăm, arătând taina cea mare a purtării Tale de grijă. Că nu Te-ai arătat nouă, Iubitorule de oameni, prin părere, precum zic luptătorii împotriva lui Dumnezeu, ucenicii lui Manent; ci după adevăr și cu fire de trup, printr-însa suindu-ne spre a Ta dorire și dragoste.
Stih: Veseli-mă-voi și mă voi bucura întru Tine, cânta-voi numele Tău, Preaînalte (Ps 9,2).
Zi plină de bucurie și de veselie astăzi s-a arătat, că luminează lumea dogmelor celor preaadevărate și strălucește Biserica lui Hristos, împodobindu-se acum cu înălțarea sfintelor icoane și cu strălucirile chipurilor, și se face credincioșilor unire de Dumnezeu dăruită.
Se poate cânta și Stihira aceasta, vers 6.
Stih: Scoală-Te, Doamne, Dumnezeul nostru, înalță-se mâna Ta, nu uita pe săracii Tăi până în sfârșit (Ps 9,32).
Moise în vremea postului a luat legea și pe popor l-a tras la sine; Ilie postind, cerurile a încuiat; și cei trei tineri ai lui Avraam pe tiranul cel fără de lege prin post l-au biruit. Prin el și pe noi, Mântuitorule, învrednicește-ne să ajungem la Învierea Ta, strigând așa: Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără de moarte, îndură-Te spre noi.
Mărire…, Stihira Triodului, vers 6, propriu-zis.
Moise în vremea postului a luat legea și pe popor l-a tras la sine; Ilie postind, cerurile a încuiat; și cei trei tineri ai lui Avraam pe tiranul cel fără de lege prin post l-au biruit. Prin el și pe noi, Mântuitorule, învrednicește-ne să ajungem la Învierea Ta, strigând așa: Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără de moarte, îndură-Te spre noi.
Şi acum…, a Născătoarei de Dumnezeu, pe tropar vers 1.
Preabinecuvântată eşti Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, că prin Cel ce s-a întrupat din tine iadul s-a zdrobit, Adam s-a chemat, blestemul s-a pierdut, Eva s-a mântuit, moartea s-a omorât şi noi am înviat. Pentru aceasta cântând strigăm: Binecuvântat eşti Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ai binevoit aşa, mărire Ţie!
Se deschid ușile Împărătești, se aprind toate luminile, iar preotul, îmbrăcat în toate ornatele, stând în fața Sfintei Mese, primind cădelnița și cădind, zice cu glas mare:
Mărire Ție, Celui ce ne-ai arătat nouă lumina.
Preotul cădește altarul și toată biserica.
Cântăreții: Doxologia mare, pe tropar vers 1.
Mărire întru cele de sus, lui Dumnezeu, şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire.
Lăudămu-Te, Te binecuvântăm, ne închinăm Ţie, Te mărim pe Tine, îţi mulţumim Ţie pentru mare mărirea Ta.
Doamne, Împărate, Dumnezeule ceresc, Părinte atotţiitorule, Doamne, Fiule, unule născut, Isuse Hristoase şi Spirite Sfinte.
Doamne, Dumnezeule, Mieluşelul lui Dumnezeu, Fiul Părintelui, Cel ce ridici păcatele lumii: miluieşte-ne pe noi, Cel ce ridici păcatele lumii.
Primeşte rugăciunea noastră, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi Te îndură spre noi.
Că Tu eşti unul Sfânt, Tu eşti unul Domn, Isus Hristos: întru mărirea lui Dumnezeu-Tatăl. Amin.
În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului.
Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, fără de păcat a ne păzi.
Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul Părinţilor noştri şi lăudat şi preamărit este numele Tău în veci. Amin.
Fie, Doamne, mila Ta spre noi, precum am sperat şi noi întru Tine.
Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
Doamne, scăpare Te-ai făcut nouă în neam şi în neam. Eu am zis: Doamne, miluieşte-mă; vindecă sufletul meu, că am greşit Ţie.
Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu.
Că la Tine este izvorul vieţii: întru lumina Ta vom vedea Lumina.
Tinde mila Ta celor ce Te cunosc pe Tine.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără de moarte, îndură-Te spre noi. (de trei ori)
Mărire Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Sfinte Fără de moarte, îndură-Te spre noi.
Puterile cerurilor strigă Ție:
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără de moarte, îndură-Te spre noi.
Apoi troparul, pe vers 4:
Astăzi mântuirea a toată lumea s-a făcut; să cântăm Celui ce a înviat din mormânt și Începătorului vieții noastre; că stricând cu moartea pe moarte, biruință ne-a dăruit nouă și mare milă.
La Liturghie
Antifonul 1
Stih 1: Domnul a împărățit, întru bunăcuviință s-a îmbrăcat.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Mântuitorule, mântuiește-ne pe noi.
Stih 2: Că a întărit lumea care nu se va clătina.
Pentru rugăciunile…
Stih 3: Cine va grăi puterile Domnului și cine va face auzite toate laudele Lui?
Pentru rugăciunile…
Stih 4: Grăiască cei răscumpărați de Domnul, pe care i-a răscumpărat din mâna dușmanului.
Pentru rugăciunile…
Mărire … Și acum…
Pentru rugăciunile…
Antifonul 2
Stih 1: Mărturisite fie Domnului îndurările Lui și minunile Lui fiilor oamenilor.
Mântuiește-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu, Cel ce ai înviat din morți, pe noi care-Ți cântăm Ție: Aliluia.
Stih 2: Să-L înalțe pe El în adunarea poporului și în scaunul bătrânilor.
Mântuiește-ne pe noi…
Stih 3:Ochii Domnului spre cei ce nădăjduiesc în mila Lui.
Mântuiește-ne pe noi…
Stih 4: Ca să audă suspinul celor ferecați, să dezlege pe fiii celor omorâți.
Mântuiește-ne pe noi…
Mărire…, Și acum…,
Unule-Născut Fiule și Cuvânt al lui Dumnezeu…
Antifon 3, tropar vers 2.
Stih 1: Cerul și pământul să-L laude.
Tropar: Preacuratului Tău chip ne închinăm Bunule, cerând iertare greșelilor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să scapi din robia vrăjmașului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm Ție: Toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit ca să mântuiești lumea.
Stih 2: Să ne bucurăm și să ne veselim într-însa.
Tropar: Preacuratului Tău chip…
Stih 3: Doamne Dumnezeul meu, în veci Te voi mărturisi.
Tropar: Preacuratului Tău chip…
La Intrat
Veniți să ne închinăm și să cădem la Hristos…
Prohimen la Apostol:
Binecuvântat ești Doamne, Dumnezeul părinților noștri, și lăudat și preamărit este numele Tău în veci. (Cânt. Celor trei tineri 1,2)
Stih: Că drept ești întru toate câte ai făcut nouă, și toate lucrurile Tale sunt adevărate. (Cânt. Celor trei tineri 1,3)
Apostolul: Evrei 11,24-26; 32-40.
Fraților, prin credinţă, Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, ci a ales mai bine să pătimească cu poporul lui Dumnezeu, decât să aibă dulceaţa cea trecătoare a păcatului, socotind că batjocorirea pentru Hristos este mai mare bogăţie decât comorile Egiptului, fiindcă se uita la răsplătire. Şi ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de proroci, care prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în război, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă; unele femei şi-au luat pe morţii lor înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai bună înviere; alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare; au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi, strâmtoraţi, rău primiţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului. Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea.
Aliluia, la cădirea Evangheliei:
Stih 1: Moise și Aaron între preoții Lui, și Samuel între cei ce cheamă numele Lui. (Ps. 98,6)
Stih 2: Chemat-au pe Domnul și El i-a auzit, în stâlp de nor grăia către ei, că păzeau mărturiile Lui și poruncile pe care le-a dat lor. (Ps. 98,7)
Evanghelia: Ioan 1,43-51:
În vremea aceea a vrut Isus să plece în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis Iisus: Urmează-Mi. Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru. Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi prorocii, pe Isus, fiul lui Iosif din Nazaret. Şi i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi. Isus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug. Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Isus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin. Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui Israel. Răspuns-a Isus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului.
Mai ales, cu preasfânta, curata…
Axionul:
De tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura, adunarea îngerească şi neamul omenesc; ceea ce esti biserică sfinţită şi rai cuvântător, lauda fecioriei, din care Dumnezeu s-a întrupat şi Prunc s-a făcut Cel ce este mai înainte de veci Dumnezeul nostru. Că sânul tău scaun l-a făcut şi pântecele tău mai lărgit decât cerurile l-a lucrat. De tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura, mărire ţie.
Cuminecarul:
Lăudați pe Domnul din ceruri. Aliluia (Ps. 148,1).
Sau
Bucurași-vă, drepților, întru Domnul. Celor drepți se cuvine laudă (Ps. 32,1).
