În perioada 6-10 martie, la Sacrofano (Roma) a avut loc prima ediție a cursului de formare „Cattedra dell Accoglienza” cu titlul – „Primirea ca dimensiune fundamentală a ființei umane”, având în centrul ei această atitudine umană de ospitalitate, găzduire și acceptare. Papa Francisc însuși a salutat participanții primindu-i în audiență privată.

Conferința a fost organizată de asociația religioasă „Fraterna Domus” prin grija sorei Milena Pizziolo în parteneriat cu numeroase instituții pontificale de învățământ și caritate, respectiv cu diferite asociații social-caritative. Din partea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, au participat trei delegați, părintele Popa Paul, director al Biroului Pastoral pentru tineri, părintele Zima Zorel, protopop de Beiuș, și profesor Zima Carmen, referent în Comisia pentru Protecția minorilor, promotori ai diverselor forme de primire fraternă. Această participare continuă îndelungata colaborare dintre Episcopia de Oradea și centrul „Fraterna Domus” prin părintele Popa Paul. Clerul eparhial de Oradea a avut ocazia în numeroase rânduri să simtă primirea fraternă a carismaticelor surori.

Deschiderea a avut loc luni, 6 martie, cu discursul cardinalului Pietro Parolin, Secretar de Stat al Vaticanului. În contextul dramei recentului naufragiu cu imigranți în largul regiunii Cutro, excelența sa a amintit faptul că Papa Francisc dorește „un angajament reînnoit pentru stimularea spiritului de primire și solidaritate, promovând pacea și fraternitatea între popoare”. Această nouă „aventură culturală și academică”, spunea cardinalul Parolin, își propune să lumineze dimensiunea rațională a atitudinii de primire și să o motiveze pentru a deveni de fapt un comportament firesc din inimă, un act de credință și mărturie a fraternității universale. Amintind de Parabola Judecății Universale (Matei 25, 31-46), a concluzionat că pentru a construi o lume de pace este nevoie de acest spirit al primirii fraterne.

Conferințele au fost susținute de distinși profesori universitari ai Universităților Pontificale Laterană, Gregoriană, Urbaniană, respectiv de la diverse universități de stat din Roma, Milano și Napoli. Această virtute a fost tratată în complexitatea sa atât din perspective antropologice, sociale, politice, cât și din perspectivă biblică și multi-confesională (creștină, mozaică, islamică). Incursiunea informațională a vizat, mai ales, motivarea practicării acestei virtuți de primire, găzduire și acceptare fraternă. Astfel că, după primele zile de cursuri informale, ultimele două zile au fost preponderent formative, auditorul având ocazia cunoașterii diferitelor ordine și congregații religioase care au această carismă a primirii fraterne, respectiv a propune în cadrul grupului de lucru principalele chestiuni operative ale primirii fraterne.

Demersul informativ a fost împlinit și prin programul de rugăciune, celebrându-se zilnic Sfânta Liturghie, printre prim-celebranți fiind episcopul Benoni Ambăruș, episcop auxiliar pentru Dieceza Romei și episcopul Giancarlo Perego, episcop de Ferrara-Comacchio și președinte al Fundației „Migrantes”.

Papa Francisc a fost un susținător al acestui curs informativ și formativ, atât prin prezența cardinalului Parolin la deschidere cât, mai ales, prin primirea protagoniștilor și destinatarilor cursului în audiență privată în Sala Clementină a Cetății Vaticanului, în ziua de joi – 9 martie.  În discursul său, Papa Francisc a salutat această inițiativă prin care toți pun în comun carisma, experiența și structurile în practicarea acestei atitudini de primire fraternă, dar a recomandat ca această conferință formativă să nu se rezume a fi un simplu laborator aseptic în care să se elaboreze niște formule abstracte, ci să fie un moment de reflecție inseparabilă de munca efectivă pe câmp, pentru a merge împreună. În măsura în care o societate este pătrunsă de această atitudine de deschidere și primire, ea devine capabilă să-și integreze toți membrii, chiar și pe cei care din diverse motive sunt străini existențiali sau marginalizați. Papa Francisc a concluzionat că „celălalt merită să fie primit nu atât pentru ceea ce are, sau pentru ce poate avea sau pentru ce poate oferi, ci pentru ceea ce este”.

Biroul Pastoral

 

Scurt rezumat al conferințelor:

Numeroasele situații demografice atestă faptul că societatea umană are în componența ei și grupuri vulnerabile, aceste vulnerabilități fiind cauzate de lipsa respectării demnității și drepturilor umane, de situația economică precară concretizată într-un nivel precar de trai zilnic, nu în ultimul rând de conflicte cu nuanțe rasiste, culturale și chiar confesionale. Aceste vulnerabilități constituie și motive pentru imigrare. În acest context, Europa nu are o politică concretă și omogenă de mobilitate umană, riscând astfel la o „primire selectivă” a vulnerabililor. Acest fapt se datorează și modelelor antropologice și culturale asumate în final în abordările politice ale problemei primirii imigranților și a preocupării de cei vulnerabili. Individualismul, rasismul, xenofobismul sunt atitudini antropologice care asumate în politică creează adevărate „bombe”.

Culturii zidurilor, Europa trebuie să îi opună și să asume cultura podurilor, și aceasta „traducând atitudinea creștină a primirii fraterne” în forma sa laică de solidaritate bazată pe constituție. Un punct aparte fiind problema imigraționistă, s-a localizat statistic din perspectiva Italiei, notându-se că majoritatea imigranților în Italia provin din Europa, sunt femei și sunt de confesiune ortodoxă. Dar, în același timp, imigrația se consideră nu doar din perspectiva vulnerabilităților, ci și a comodității și oportunității claselor nevulnerabile, amintindu-se, de exemplu, de imigrarea persoanelor din Nord spre Sudul Europei datorită condițiilor climatice mai favorabile pentru petrecerea etapei pensionării. S-a descurajat abordarea imigrației drept o „corvoadă” pentru guvern și pericol pentru siguranța cetățenilor autohtoni, considerându-se imperios o abordare atât fraternă cât și recunoscând inerenta utilitate reciprocă (situația îngrijitorilor persoanelor vârstnice cu probleme de sănătate), respectiv o prezentare fără prejudecăți hiperbolizate uneori de mercantilismul unui jurnalism subiectiv care ar crea o imagine fantasmagorică.

Abordată și din punct de vedere confesional, din perspectiva ebraică, primirea fraternă a fost propusă, prin aspectele istorice și teologice care converg din ospitalitatea lui Avraam, ca o normă caritativă de viață. Primirea, grija și acceptarea văduvelor, orfanilor și străinilor este un precept deuteronomic care trebuie să devină intrinsecă ființei umane, fiecărui evreu în parte. Aceeași provocare, conform Coranului, o are și credinciosul fidel al islamului, adevărata pietate constând în a trăi cu bunăvoință față de toți. Astfel, actul umanitar a primirii fraterne este înscris în fundamentele ideologice ale celor trei religii: ebraice, islamiste și creștine.