Martiriul celor sapte episcopi greco-catolici – argumentare,

„Redactia: Dragi prieteni, în perioada urmatoare vom publica o serie de articole despre martiriul celor sapte episcopi greco-catolici, precum si despre persecutia împotriva Bisericii Române Unite. Materialele reprezinta adevarate documente de aprofundare si studiu, fiind opera domnului Emanuel Cosmovici, în colaborare cu Pr. Cristian Langa.

Introducere

Seria de 12 articole care vor fi postate pe acest site prezinta într-o forma sintetica, folosind metodologia Congregatiei Cauzelor Sfintilor, argumentarea martiriului celor sapte episcopi greco-catolici morti în timpul prigoanei comuniste, precum si persecutia împotriva Bisericii Române Unite.

În forma lor extinsa, aceste articole – incluse în doua volume intitulate POSITIO super martyrio, cu un total de 1939 de pagini – au fost predate Congregatiei la 5.04.2018.

Într-o forma redusa, ele au fost publicate în revista Viata Crestina în perioada mai 2017 – august 2018.

În prezentarea de fata, articolele sunt îmbogatite fata de varianta din Viata Crestina cu unele precizari suplimentare si cu un plus de citate edificatoare din POSITIO super martyrio.

În materialele prezentate se vor regasi:

? Argumentarea martiriului si un rezumat biografic pentru fiecare dintre episcopi în parte (7 articole);

? Persecutia împotriva Bisericii Greco-Catolice Române si raspunsul Episcopatului (5 articole).

Cititorii pot începe lectura fie cu argumentarea martiriului, fie cu persecutia. Facem totusi observatia ca majoritatea evenimentelor si a marturiilor de epoca devin pe deplin inteligibile de-abia dupa descifrarea planului si a desfasurarii acestuia pe teren.

Metodologia Congregatiei Cauzelor Sfintilor

Cristalizata de-a lungul mai multor secole, metodologia cere ca actul unic al martiriului sa fie analizat din trei unghiuri de vedere, care-l fragmenteaza într-un fel, dar care permit în acelasi timp o apropiere de acesta.

Într-o omilie pronuntata la 7.04.2008 la Roma, în bazilica San Bartolomeo all'Isola Tiberina, Papa Benedict al XVI-lea a atins subiectul triplei analize a martiriului într-un mod foarte firesc:

În acest loc încarcat de memorie ne întrebam: pentru ce acesti frati ai nostri care au suferit martiriul nu au încercat sa-si salveze cu orice pret binele de neînlocuit al vietii? Pentru ce au continuat sa slujeasca Biserica, în pofida unor grave amenintari si încercari de intimidare? În aceasta bazilica, […] simtim cum rasuna marturia graitoare a tuturor celor care, nu numai de-a lungul secolului al XX-lea, dar chiar de la începuturile Bisericii, au trait iubirea si si-au oferit în martiriu viata lui Cristos.

În citatul de mai sus apar urmatoarele elemente definitorii ale martiriului:

1) martirii nu au încercat sa-si salveze cu orice pret viata;

2) au existat grave amenintari si încercari de intimidare din partea

persecutorului;

3) în pofida acestora, martirii au continuat sa slujeasca Biserica.

Reformulate, acestea sunt tocmai cele trei unghiuri de analiza a martiriului:

1) patima si moartea Servului lui Dumnezeu provocata de persecutor;

2) persecutia din ura fata de credinta;

3) pozitia si actiunea Servului lui Dumnezeu înaintea si în timpul fazelor

martiriale.

Argumentarea martiriului trebuie înteleasa ca o pledoarie în fata unui tribunal bisericesc competent. În scopul de a raspunde limitarilor impuse de Congregatie, în POSITIO super martyrio, „pledoaria” s-a bazat pe o selectie din numeroasele documentele si marturii existente azi. Pentru prezentarea rezumativa de fata, a fost inevitabila o noua selectie a argumentelor din POSITIO, care pot duce cu siguranta la formarea unei convingeri.

Argumentarea martiriului unui Serv al lui Dumnezeu

Pentru a ramâne pe linia unei prezentari cât mai simplificate, în cadrul expunerii noastre am intitulat cele trei unghiuri de analiza a martiriului astfel:

1. Calea Crucii si moartea episcopului

2. Persecutia împotriva episcopului

3. Atitudinea episcopului[1]

Vom face în continuare câteva observatii pentru fiecare dintre aceste trei analize:

1. Calea Crucii si moartea episcopului

Ca prima analiza, metodologia Congregatiei cere sa se înceapa argumentarea martiriului prin documentarea mortii provocate de persecutor. Se va descrie astfel, pas cu pas, Calea Crucii parcursa de episcop pâna la moarte. La acest punct 1 nu se vor lua în considerare nici planul sau actiunea persecutorului, nici atitudinea episcopului în timpul persecutiei (care sunt tratate separat în cele doua analize care urmeaza).

Foarte concret, ne putem imagina ca-l însotim pe episcop cu un aparat de filmat si înregistram sistematic tot ce a trait el din momentul arestarii si pâna la moarte.

2. Persecutia împotriva episcopului

Metodologia Congregatiei cere sa se schiteze aici:

Situatia istorica specifica si desfasurarea precisa a evenimentelor, evidentiindu-se ura fata de credinta din partea persecutorului, cu referire precisa si continua la probele testimoniale si documentare, cu identificarea precisa a diferitelor personaje si a rolului exercitat de ele în evenimentul martiriului.

Papa Benedict al XVI-lea a aratat ca este necesar sa se gaseasca dovezi de necontestat cu privire la ura fata de credinta din partea persecutorului:

În lipsa acestui element, nu va fi un martiriu veritabil, conform doctrinei teologice si juridice dintotdeauna a Bisericii.

La acest punct trebuie sa facem mai multe observatii:

a) Noile arhive si documentele selectate

Postulatura din faza romana a beneficiat, între anii 2012-2014, de descoperirea neasteptata a patru mari arhive, necunoscute sau neutilizate pâna atunci pentru Cauza greco-catolica. S-au identificat astfel, printre altele, ordinele concrete pentru „lichidarea” Bisericii Române Unite si modul în care s-a desfasurat aceasta „lichidare” pe teren. De asemenea, au iesit la iveala noi documente definitorii pentru raspunsul Episcopatului, al preotilor si al poporului la persecutie.

În volumul II al lucrarii POSITIO super martyrio au fost introduse largi extrase din 571 de documente din aceste arhive, care dovedesc existenta persecutiei si pledeaza pentru martiriu. Documentele selectate reprezinta o adevarata Carte Alba a Bisericii Române Unite.

b) Persecutia împotriva Bisericii si persecutia particulara împotriva episcopilor

Una dintre primele concluzii ce rezulta din cercetarea arhivelor este aceea ca persecutia stalinista s-a îndreptat împotriva Bisericii Greco-Catolice Române în ansamblul ei, iar persecutia împotriva Episcopatului greco-catolic a fost numai unul dintre obiectivele persecutiei împotriva Bisericii. De aceea, a fost necesar sa se trateze doua teme:

– persecutia generala împotriva Bisericii;

– persecutia particulara împotriva fiecarui episcop în parte, pâna la moartea acestuia; tot aici trebuie facuta observatia ca si persecutia generala a fost resimtita personal de fiecare episcop.

c) Episcopii si-au aparat credinta si Biserica – ei nu au facut politica

În lipsa arhivelor semnificative pentru întelegerea persecutiei, multe lucrari istorice anterioare anilor 2012-2014 au explicat suprimarea Bisericii Române Unite si prin pozitia anti-comunista a episcopilor, bazându-se mai ales pe notele informative, evident distorsionate, ale agentilor care îi urmareau pe episcopi pe teren. Aceasta cauzalitate nu este confirmata de noile arhive, care dovedesc ca persecutia s-a îndreptat împotriva credintei catolice si a Bisericii Române Unite ca atare. Episcopii si-au aparat, cu pretul vietii, credinta si Biserica. Ei nu au evitat sa se exprime cu privire la comunism, dar nu comunismul a fost motivatia actiunilor lor. Ei au afirmat întotdeauna ca nu se poate accepta nicio tranzactie care ar atinge autoritatea infailibila a Cuvântului lui Dumnezeu si legatura cu Scaunul Apostolic.

3. Atitudinea episcopului

Cerintele metodologiei Congregatiei sunt urmatoarele:

Se va specifica purtarea Servului lui Dumnezeu în diferitele faze precedente si concomitente martiriului si mai ales se vor identifica motivatiile precise, tot cu referire la probele testimoniale si documentare; se va descrie atitudinea exterioara si interioara asumata de-a lungul fazelor martiriului, subliniind ura fata de credinta [a persecutorului] si acceptarea de bunavoie [din partea Servului lui Dumnezeu] a mortii pentru credinta în Cristos sau pentru alta virtute crestina.

Observatii finale

a) Mentionam ca, în POSITIO super martyrio, practic fiecare afirmatie face trimitere printr-o nota de subsol la documente din arhive sau la sectiunea denumita Summarium documentorum, unde se gasesc cele 571 de documente selectate. În scopul de a usura lectura în aceasta varianta rezumativa, nu am preluat din POSITIO decât câteva note de subsol.

b) În descrierea Caii Crucii comune parcurse de fiecare episcop în parte, am fost obligati uneori sa reluam pasaje care se regasesc si la ceilalti episcopi (de exemplu, trecerea prin lagarul de la Dragoslavele, de la Caldarusani sau prin închisoarea Sighet). Aceasta repetitie a fost necesara pentru a asigura continuitatea lecturii la fiecare martiriu în parte.

c) Atât volumele POSITIO super martyrio, cât si prezentarile noastre rezumative din Viata Crestina si cea de pe E-communio nu sunt decât o argumentare în asteptarea deciziei finale a Sântului Parinte cu privire la recunoasterea martiriului episcopilor greco-catolici.

Cititi si: Argumentarea martiriului episcopului Vasile Aftenie

Emanuel Cosmovici, în colaborare cu Pr. Cristian Langa

[1] Mentionam ca numele „oficiale”, utilizate de Congregatie, ale celor trei analize sunt: Martiriul material, Martiriul formal ex parte persecutoris, Maritirul formal ex parte Servi Dei.

Sursa: http://www.e-communio.ro