„A inventat metoda sa de lectura si scriere, folosind acelasi instrument care i-a pricinuit pierderea vederii
Îl cunoastem cu totii pe compozitorul clasic catolic Beethoven. Stiati însa ca si inventatorul metodei Braille era un muzician briliant si un catolic devotat?
Louis Braille era fiul unui tabacar din oraselul francez Coupvray. La trei ani, încercând sa-si imite tatal, a luat o sula pentru a gauri o bucata de piele. Apasând cu putere sula, aceasta a sarit din piele si i-a perforat ochiul.
N-a fost posibila gasirea unui tratament, iar copilul suferea teribil, deoarece ochiul i s-a infectat.
Infectia s-a extins apoi si la celalalt ochi. La cinci ani, Louis a devenit complet orb. „De ce e mereu întuneric?”, continua el sa-si întrebe parintii, neîntelegând ca nu va mai vedea vreodata.
Tatal i-a sculptat niste bastoane si l-a învatat cum sa se miste independent. Profesorii si preotii din Coupvray erau impresionati de precocitatea si de perseveranta de care dadea dovada, iar când Louis a devenit adolescent, l-au recomandat Institutului Real pentru Tinerii Orbi, una dintre primele scoli pentru nevazatori din lume, fondata de filantropul Valentin Haüy, care nu era orb.
Elevii învatau sa citeasca folosind litere în relief într-un sistem creat de Haüy, însa productia de carte era un proces complicat; când s-a deschis scoala, erau doar trei studenti. Copiii nu reuseau nici macar sa scrie folosind un asemenea sistem. Tatal lui Braille i-a confectionat un alfabet din piele groasa, în asa fel încât sa poata scrie acasa exersând acele litere.
La 12 ani Braille a învatat un sistem de comunicare facut din puncte si liniute imprimate pe hârtie, elaborat de capitanul Charles Barbier pentru soldatii care îsi transmiteau astfel noutatile noaptea, fara a vorbi si fara a utiliza lumina. Sistemul fusese respins de militari, fiind considerat prea complicat.
Timp de trei ani îndelungati, Braille a lucrat asiduu pentru a dezvolta un sistem similar dar mai simplu pentru nevazatori, folosind sula, acelasi instrument care îi provocase orbirea.
„Accesul la comunicare în sens general înseamna accesul la cunoastere, iar acest lucru este extrem de important pentru ca lumea sa nu simta pentru noi (nevazatorii) dispret sau sentimente de condescendenta. Nu avem nevoie de mila si nici sa ni se aminteasca faptul ca suntem vulnerabili. Trebuie sa fim tratati ca egali – iar comunicarea este modalitatea adecvata pentru a reusi”, considera el.
Pâna la urma, dupa câteva revizuiri, la vârsta de 15 ani, Braille elaboreaza un alfabet pentru nevazatori. Îl publica cinci ani mai târziu, extinzându-l în asa fel încât sa includa simboluri geometrice si notatii muzicale. Braille era foarte pasionat de muzica si era un violoncelist si un organist talentat. Din 1834 pânda în 1839 a fost organist în biserica Saint-Nicolas-des-Champs din Paris si mai apoi la biserica Saint-Vincent-de-Paul. A fost invitat sa cânte la orga în bisericile din toata Franta.
Dupa ce si-a încheiat studiile, a fost invitat sa ramâna pentru a-si ajuta profesorul. L-au numit profesor la vârsta de numai 24 ani. În cea mai mare parte a vietii sale a predat Istorie, Geometrie si Algebra la Institut. Profesorul, însa, nu a acceptat sistemul de scriitura a lui Braille. Urmasii lui Haüy erau ostili în ceea ce privea aceasta inventie, iar directorul, Alexandre François-René Pignier, a fost dat afara pe motivul ca avea o carte de Istorie tradusa în Braille.
Louis Braille a murit de tuberculoza la vârsta de 43 de ani. La doi ani dupa moartea sa, la insistenta elevilor, Institutul a adoptat în sfârsit sistemul sau, care s-a raspândit mai târziu în întreaga lume francofona.
În 1873 a avut loc prima conferinta paneuropeana pentru profesorii nevazatorilor, iar medicul britanic orb Thomas Rhodes Armitage a sustinut metoda Braille, care a devenit din ce în ce mai populara în lume. Directorul Scolii Californiene din California, Richard Slating French, a spus ca acest alfabet „poarta sigiliul unui geniu, ca alfabetul roman”.
În prezent, aproape doua secole dupa ce Louis Braille a început sa uneasca punctele, sistemul Braille continua sa fie un mijloc important de comunicare. Acesta poate fi gasit pe butoanele sau tastele din ascensoare si pe panourile de informatii si semnalari publice; a intrat chiar si în tehnologie, cu e-mailul RoboBraille si cu Codul Nemeth Braille pentru matematica.
Când va uitati la un semn în Braille, spuneti o rugaciune pentru omul care a creat acest alfabet, transformând tragedia care l-a lovit în copilarie într-o binecuvântare pentru milioane de oameni pentru care este „mereu întuneric”. Fie ca lumina vesnica sa straluceasca asupra lui Louis Braille.