A 45-a Întâlnire a Secretarilor generali ai Conferintelor episcopale din Europa
Bucuresti, România, 30 iunie – 3 iulie 2017

Europa este astazi, mai mult ca oricând, o realitate complexa. Europa „la plural” include si necesitatea de a face fata împreuna provocarilor. În Europa se impune tot mai mult o cultura pluralista puternic marcata de secularism si de individualism. Cu toate acestea, vointa de a împartasi valori comune, bazate pe Adevar, împreuna cu dorinta dupa Dumnezeu, cresc tot mai mult, mai ales printre generatiile tinere.
Biserica Catolica vede în timpul prezent o oportunitate de a putea trai si marturisi cu reînnoit angajament bucuria Evangheliei lui Isus: aceea a unui Dumnezeu care din iubire si-a asumat conditia de fiinta umana, asigurându-i omului sprijinul sau si în momentele cele mai dificile ale istoriei sale. Însotind pluralismul european în lumina mesajului crestin, Biserica vrea sa dea marturie despre aceasta iubire a lui Dumnezeu fata de om.

Întâlnirea anuala a Secretarilor generali ai Conferintelor episcopale din Europa s-a desfasurat în acest an la Bucuresti, în România, la invitatia Conferintei Episcopale Române. La zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeana si zece ani de la Adunarea Ecumenica Europeana de la Sibiu, care a adunat în septembrie 2007 peste trei mii de reprezentanti din toate Bisericile crestine de pe continent, secretarii generali s-au întâlnit în capitala româna pentru a discuta despre Rolul Bisericii, în particular al conferintelor episcopale, într-o Europa pluralista.

Pluralitatea în Europa

1) Pluralitatea culturala. Fenomenul emigratiei, o oarecare fractura culturala între generatii, criza din sistemul educational, care cam peste tot nu a stiut sa se îngrijeasca de transmiterea valorilor care stau la baza relatiilor sociale, si criza institutiilor sunt câteva dintre aspectele care arata ca Europa nu mai este o realitate omogena. Pentru a face fata cu seriozitate provocarilor prezentate de aceste fenomene este necesar sa dam din nou un rol decisiv religiei. Daca aceasta este înlocuita de emotie, asa cum se întâmpla în aceasta epoca a post-adevarului, violenta limbajului si a actiunii devin moneda curenta.
2) Pluralismul economic. În ciuda faptului ca în Europa au fost unele semnale de revenire, separarea dintre bogati si saraci creste în mod constant. Exista si mari diferente între tarile europene însesi, între orase si zone rurale si între diferitele generatii. Într-adevar, numarul tot mai mare de tineri fara loc de munca (fenomen care în unele tari poate atinge cote foarte ridicate) provoaca o îngrijorare deosebita, ca si numarul tot mai mare de persoane în vârsta care traiesc într-o stare de mare saracie. Daca ideologiile din trecut, care tindeau sa anuleze diversitatea dintre persoane, au dus la regimuri totalitate si violente, cresterea inegalitatii economice dintre persoane si dintre tari duce la noi tensiuni îngrijoratoare. Solidaritatea si caritatea, împreuna cu dreptatea, nu sunt vorbe goale, ci urgente pe care Biserica nu înceteaza sa le aminteasca.
3) Pluralismul politic. Pluralitatea politica actuala si salutara nu mai reuseste astazi sa exprime în mod clar viziuni si modele antropologice si de societate. De ani de zile, în multe tari europene, fractura sociala dintre cetateni si conducatorii politici este marcata de absenteismul tot mai mare în timpul alegerilor. Reînnoirea actiunii politice trece prin politici si partide care sa stie sa propuna politici menite sa tuteleze demnitatea umana si binele comun.
4) Pluralismul social si religios. Accesul diferit la servicii, îmbatrânirea populatiei si dificultatile întâmpinate în trairea diferentei etnice ori religioase sunt aspecte care scot în evidenta necesitatea de a promova o „cultura a convietuirii” care sa nu transforme diversitatea în aversiune, identitatea în izolare. Provocarea de a respecta identitatile si formele de apartenenta, chiar si apartenenta ecleziala, a fost una dintre temele larg dezbatute de secretarii generali.
5) „Pluralismul” eclezial. Chiar si în sânul Bisericii, pluralismul este o mare provocare. Asa cum aminteste Papa Francisc, unitatea este poliedrica si inclusiv în Biserica exista multe modalitati pentru a trai credinta. Daca este necesara o mai buna gestionare a dezbaterii în interiorul comunitatii si o marturisire a comuniunii ecleziale, este gresit sa se considere diversitatea de opinii ca un semn al diviziunii. Adevaratul dialog crestin consta de fapt în ascultarea libera si responsabila si a opiniilor contrastante.

Pentru toate aceste provocari cheia de lectura este întruparea, si, în acelasi timp, stilul prin care Biserica întelege sa traiasca în contextul pluralist european si sa însoteasca omul în fragilitatile sale si în aspiratiile sale îndreptatite. Dumnezeu este prezent mereu! Biserica va putea sa raspunda misiunii sale de a sluji omul numai ramânându-i fidela lui Isus Cristos astazi si promovând principiile si valorile exprimate în doctrina sociala a Bisericii. Numai daca Biserica va fi libera de prejudecati, de forme de manipulare si, uneori si de legi care sunt la limita respectarii dreptului la libertate religioasa, va putea sa împlineasca o atare slujire, si sa-si aduca contributia sa personala si specifica. O asemenea perspectiva pare astazi deosebit de dificila datorita tendintei de a separa credinta de ratiune si de a limita tot mai mult religia doar la sfera privata a existentei omenesti. De aceea se dovedeste a fi necesara largirea spatiilor de dezbatere publica, amintindu-le crestinilor în primul rând practicarea valorii prudentei crestine si necesitatea de a apara viata si demnitatea fiecarei persoane cu orice pret.

Pasiune pentru Europa

La Bucuresti, secretarii generali au discutat si despre unele chestiuni de actualitate, precum pastoratia familiei, a emigrantilor, pregatirea conferintelor episcopale pentru apropiatul Sinod dedicat tinerilor, ocrotirea copiilor în Biserica, dialogul cu musulmanii si, în fine, dialogul ecumenic. În timpul lucrarilor a avut loc si prezentarea rapoartelor anuale ale CCEE (Consiliul Conferintelor Episcopale din Europa), COMECE (Comisia Conferintelor Episcopale din Comunitatea Europeana) si a unor actualizari referitoare la activitatea Institutiilor europene. Legat de aceasta, si în mai multe rânduri, a fost amintita pasiunea Bisericii pentru Europa si angajamentul ei de a fi o voce profetica si critica atunci când ideologii si interese private se suprapun binelui comun si respectului pentru o diversitate sanatoasa.

Pe parcursul lucrarilor au intervenit Arhiepiscopul Mitropolit romano-catolic de Bucuresti, Mons. Ioan Robu, Episcopul greco-catolic de Bucuresti, Mons. Mihai Fratila, Nuntiul Apostolic în România si Republica Moldova, Mons. Miguel Maury Buendía, si reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Constantin Preda care a transmit si salutul Patriarhului Daniel al României.
Prof. Daniel Barbu, de la Facultatea de Stiinte Politice a Universitatii Bucuresti, le-a propus participantilor o reflectie despre cultura europeana si realitatea Bisericii.

Sâmbata, 1 iulie, secretarii generali au participat la o veghe de rugaciune cu tinerii în Parohia Sfânta Fecioara Maria Regina din Bucuresti (Cioplea).

Duminica, 2 iulie, dupa celebrarea Sfintei Liturghii în Catedrala romano-catolica din Bucuresti, prezidata de Mons. Ioan Robu, secretarii generali au dorit sa vada câteva locuri concrete ale istoriei trecute si recente ale comunitatii catolice locale, vizitând Catedrala greco-catolica a orasului, Închisoarea Jilava – locul martiriului Fericitului Vladimir Ghika si al altor marturisitori ai credintei sub regimul comunist – doua opere de caritate, doua case pentru copii, una la Singureni si cealalta la Voluntari, încheind cu vizita la o biserica aflata în constructie destinata comunitatii catolice din sudul Bucurestiului.

Vizitând catedrala romano-catolica din Bucuresti, secretarii generali au putut constata cu mare tristete ca nu a fost pusa în aplicare sentinta din 23 ianuarie 2013 a Curtii de Apel Ploiesti, prin care i se cerea primarului Bucurestiului sa înceapa, sa conduca si sa urmareasca toate lucrarile de demolare a colosului Cathedral Plaza si de a reface spatiul adiacent conform destinatiei sale precedente (de parc public).

Chestiunea imobilului definit „Cathedral Plaza” este una dureroasa în care sunt implicati mai multi factori. Constructia, care a afectat catedrala catolica, a fost înca de la început respinsa de Biserica Catolica. Nepunerea în aplicare a sentintei amintite mai sus este o dovada a climatului de suspiciune asupra Statului de drept care doreste sa fie România.

Secretarii generali ai Conferintelor episcopale au trait întâlnirea anuala într-un ambient foarte fratern, la Manastirea Parintilor Carmelitani Desculti de la Snagov, si i-au multumit Pr. Francisc Ungureanu, Secretar General al Conferintei Episcopale Române care, împreuna cu un grup de tineri voluntari, au stiut sa creeze un ambient de o deosebita fraternitate, rugaciune si profunzime în dezbateri.

Întâlnirea din 2018 se va desfasura în Cipru, între 29 iunie si 2 iulie, la invitatia Mons. Youssef Soueif, Arhiepiscop de rit maronit al Ciprului.