„Noi, Papa Francisc si Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, exprimam recunostinta noastra profunda lui Dumnezeu pentru darul acestei noi întâlniri care ne permite, în prezenta membrilor Sfântului Sinod, a clerului si a credinciosilor din Patriarhia Ecumenica, sa celebram împreuna sarbatoarea sfântului Andrei, cel dintâi chemat si fratele apostolului Petru. Amintirea apostolilor, care au proclamat lumii vestea cea buna a Evangheliei, prin predica lor si marturia martiriului, întareste în noi dorinta de a continua sa mergem împreuna cu scopul de a depasi, cu iubire si încredere, obstacolele care ne despart.
Cu ocazia întâlnirii la Ierusalim din mai, în care am amintit îmbratisarea istorica dintre venerabilii nostri predecesori Papa Paul al VI-lea si Patriarhul Ecumenic Atenagora, am semnat o declaratie comuna. Astazi, în fericita ocazie a unei alte întâlniri fraterne, vrem sa reafirmam împreuna intentiile si preocuparile noastre comune.
Exprimam intentia noastra sincera si ferma, ascultând de vointa Domnului nostru Isus Cristos, de a intensifica eforturile noastre pentru promovarea unitatii depline între toti crestinii si mai ales între catolici si ortodocsi. În afara de asta, vrem sa sustinem dialogul teologic promovat de Comisia Mixta Internationala, care, instituita exact cu treizeci si cinci de ani în urma de Patriarhul Ecumenic Dimitrios si de Papa Ioan Paul al II-lea aici la Fanar, trateaza actualmente chestiunile cele mai dificile care au marcat istoria diviziunii noastre si care cer un studiu atent si aprofundat. În acest scop, asiguram rugaciunea noastre ferventa ca Pastori ai Bisericii, cerând credinciosilor sa se uneasca cu noi în invocatia comuna ca “toti sa fie una… pentru ca lumea sa creada” (In 17,21).
Exprimam preocuparea noastra comuna fata de situatia din Irak, din Siria si din întregul Orient Mijlociu. Suntem uniti în dorinta de pace si de stabilitate si în vointa de a promova rezolvarea conflictelor prin dialog si reconciliere. Recunoscând eforturile deja facute pentru a oferi asistenta regiunii, apelam în acelasi timp la toti cei care au responsabilitatea destinului popoarelor pentru ca sa intensifice angajarea lor pentru comunitatile care sufera si sa le permita, inclusiv celor crestine, sa ramâna în tara lor de bastina. Nu ne putem resemna cu un Orient Mijlociu fara crestini, care acolo au marturisit numele lui Isus timp de doua mii de ani. Multi frati si surori ai nostri sunt persecutati si au fost constrânsi cu violenta sa lase casele lor. Pare chiar ca s-a pierdut valoarea vietii umane si ca persoana umana nu mai are importanta si poate fi sacrificata altor interese. Si toate acestea, în mod tragic, întâlnesc indiferenta multora. Asa cum ne aminteste sfântul Paul: “Daca un madular sufera, toate madularele sufera împreuna; si daca un madular este cinstit, toate madularele se bucura cu el” (1Cor 12,26). Aceasta este legea vietii crestine si în acest sens noi putem spune ca exista si un ecumenism al suferintei. Asa cum sângele martirilor a fost samânta de forta si de fertilitate pentru Biserica, tot asa si împartasirea suferintelor zilnice poate sa fie un instrument eficace de unitate. Situatia teribila a crestinilor si a tuturor celor care sufera în Orientul Mijlociu cere nu numai o rugaciune constanta, ci si un raspuns corespunzator din partea comunitatii internationale.
Marile provocari pe care le are în fata lumea în situatia actuala cere solidaritatea tuturor persoanelor de bunavointa. De aceea, recunoastem si importanta promovarii unui dialog constructiv cu islamul, bazat pe respectul reciproc si pe prietenie. Inspirati de valori comune si întariti de un sentiment fratern genuin, musulmanii si crestinii sunt chemati sa lucreze împreuna din iubire fata de dreptate, de pace si de respectarea demnitatii si a drepturilor oricarei persoane, în special în regiunile unde ei, odinioara, au trait timp de secole într-o coexistenta pasnica si acum sufera împreuna în mod tragic datorita ororilor razboiului. În afara de asta, ca lideri crestini, îndemnam pe toti liderii religiosi sa continue si sa întareasca dialogul interreligios si sa faca orice efort pentru a construi o cultura a pacii si a solidaritatii între persoane si între popoare.
Amintim si toate popoarele care sufera din cauza razboiului. Îndeosebi, ne rugam pentru pacea în Ucraina, o tara cu o veche traditie crestina, si facem apel la partile implicate în conflict sa caute drumul dialogului si al respectarii dreptului international pentru a pune capat conflictului si a permite tuturor ucrainenilor sa traiasca în armonie. Gândurile noastre sunt îndreptate spre toti credinciosii din Bisericile noastre din lume, pe care-i salutam, încredintându-i lui Cristos Mântuitorul nostru, pentru ca sa poata fi martori neobositi ai iubirii lui Dumnezeu. Înaltam rugaciunea noastra ferventa catre Dumnezeu pentru ca sa acorde darul pacii, în iubire si în unitate, întregii familii umane.
“Însusi Domnul pacii sa va daruiasca pacea întotdeauna si în orice fel. Domnul sa fie cu voi toti!” (2Tes 3,16).
Sursa: http://www.magisteriu.ro