„Optzeci de Cercetasii români si italieni, si cincizeci de tinerii de la Liceele “Don Orione” din Oradea si “Sfântul Iosif” din Debrecen, Ungaria au fost în tabara de iarna.
Tinerii din Comunitatea „Don Orione” dupa ce au petrecut împreuna sarbatorile de Craciun si de Anul Nou (Sfintele Liturghii, colidatul prin familii, revelionul alternativ…) au plecat în traditionala tabara de iarna.
Pe 2 ianuarie au urcat la munte tinerii cercetasi (Noviciat, Clan-Foc, Co.Ca) din „Comunitatea Scoutistilor Orionini” si fratii nostri cercetasi italieni (Parintele Matteo, Roberto, Elena, Fadil si Elena Santi) din Oderzo-Veneto. Pe 7 ianuarie au început cercetasii din grupul Reparto si în acelasi timp, dar în alta locatie, tinerii de la Liceul „Don Orione” si „Sfântul Iosif” din Debrecen (Ungaria). Taberele s-au desfasurat la Cabana Sebisel respectiv la pensiunea „Marydor” din Gârda.
Am petrecut zile memorabile în natura, dar mai ales în comuniune cu cercetasi italieni si tineri de la Liceul „Sfântul Iosif” din Debrecen. Chiar daca putini cunosteau limba italiana si maghiara, asta nu a fost un impediment pentru a comunica. Fie ca am încercat o româna combinata cu italiana, maghiara sau cu engleza, sau fie ca ne-am înteles din priviri, cu totii am reusit sa ajungem unii în inimile celorlalti. Sfintele liturghii au fost celebrate de Parintele Matteo si Parintele Mihai în italiana si româna.
Am avut si zapada, ce-i drept, nu multa, dar nici putina. Exact cât sa se marcheze aceste tabere pentru a o face mai frumoasa. Jocurile în zapada si bataile cu bulgari au fost nelipsite.
Serile au fost înfrumusetate prin scenete, jocuri, cântece, momente spirituale si discutii pe diverse teme. De neuitat este sloganul „entuziasm” care a însotit toate activitatile.
Si ce tabara ar fi fost aceea fara un joc de noapte? Ei bine, chiar daca am fost cu totii foarte adormiti si chiar daca nu am fost la fel de „entuziasti” precum in timpul zilei, ne-am distrat si am alergat pâna când ne-au lasat puterile.
Inclusiv jocul „Îngerasii” a avut un efect pozitiv asupra noastra. Faptul ca trebuia sa fim îngerasul cuiva ne-a facut sa comunicam mai mult si sa ne gândim în permanenta la nevoile celuilalt mai presus de ale noastre.
Credem ca au fost tabere foarte reusite, iar noi am fost mai respectuosi si mai atenti comparativ cu alte tabere. Totul merge înspre bine. Momentul cel mai greu a fost cel al despartirii de prietenii nostri cercetasi din Italia si tineri liceeni din Debrecen, dar în acelasi timp având speranta si bucuria ca ne vom întâlni în tabara de vara.
Multumim bunului Dumnezeu si Comunitatii „Don Orione” din Oradea ca ne-a dat posibilitatea sa traim înca odata o asemenea aventura. „Întotdeauna fii gata!”
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????
- ????????????????????????????????????