„Joi, 31 martie, s-au desfasurat la Budapesta doua conferinte care au prezentat rezultatele la care au ajuns doua proiecte ale Centrului National de Statistica si ale Institutului de Cercetare Demografica din Budapesta. Primul proiect prezentat a fost REPRO si vizeaza comportamentul uman reproductiv în Europa. Este vorba de un proiect colaborativ, international (între Bulgaria, Franta, Germania, Anglia, Ungaria, Olanda), având o durata de trei ani.
Printre obiectivele proiectului se numara: actualizarea informatiilor privind planificarea familiala la nivel micro si macro social, în timp real; cum si ce gândesc oamenii despre a avea un copil; realizarea unei baze de date privind fertilitatea. Micro-nivelul se refera la: cum iau oamenii concret decizia de a avea un copil; cum este formata si conditionata intentia sau atitudinea de a avea un copil; este o decizie personala de a avea un copil etc. Analizând statistic, motivatia de a avea un copil în tarile Europei, ne oprim la România pentru a spune ca aceasta este conditionata de planul financiar si de sustinerea familiala.
O idee importanta a mai fost subliniata: regresul statistic privind intentia de a avea copii, care trage un semnal de alarma. Implicarea în formarea copilului sau politicile familiale sanatoase influenteaza favorabil fertilitatea cuplurilor.
În plan legislativ trebuie tinut cont ca societatile europene difera semnificativ. În acest caz, a copia pur si simplu politicile familiale este hazardant, pentru ca aceasta masura presupune o analiza stiintifica solida pentru a vedea daca se potrivesc contextului indigen.
La discutiile moderate ce au urmat prezentarii realizarilor proiectului REPRO, s-a remarcat un sociolog, reprezentant al asociatiei pentru drepturile tatilor din Ungaria care a subliniat, printre altele, câteva sugestii privind încurajarea natalitatii: valorizarea casatoriei fiind cea mai de seama. Iar pentru a descuraja divortul merita propusa în legislatia fiecarei tari masura custodiei comune.
Cel de-al doilea proiect prezentat era despre platforma familiala, FAMILY PLATFORM, care s-a vrut mai degraba un demers social decât un proiect stricto sensu. A fost mai redus ca durata (18 luni) si a implicat 12 participanti din diferite tari (organizatii de cercetare europene si ONG-uri autohtone sau straine). Obiectivul acestuia fiind unirea a trei categorii/grupuri de persoane: asistenta familiei si cei care o asigura; politicile familiale si promotorii lor; oamenii de stiinta ca un liant între primele doua categorii.
Provocarile acestui proiect au fost de genul: cum sa sprijinim familiile în tranzitie? Sau lansarea unor mesaje-cheie precum: usurarea orelor de vârf ale vietii, participare etc.
Domeniile agendei de cercetare au fost variate, implicând o echipa germano-maghiara: îngrijirea în familie care porneste de la sumbra remarca a îmbatrânirii populatiei si are ca deziderat principal starea de bine a copilului; cursul vietii si tranzitiile, care merg de la etapele cresterii pâna la fenomenele sociale ca divortul sau separarea; a-si face familie, care abordeaza delicata chestiune a schimbarii rolurilor genurilor, printre altele; migratia si mobilitatea; politicile familiale, care pentru a fi aduse la un numitor comun ar trebui sa existe un Observator european pentru acest domeniu; inegalitatea ce se observa mai ales în plan social; media în familie, care afecteaza mai mult decât este necesar viata familiala si cresterea personala.
Discutiile ce au urmat prezentarii acestui proiect si a rezultelor lui s-au axat mai mult pe clarificarea unor termeni sau situatii de viata, care au fost abordate lacunar.
Atmosfera cordiala în care s-au desfasurat cele doua conferinte si pauzele de socializare constituie un argument în plus pentru punerea în valoare a colaborarii privind principiile sanatoase ale familiile si promovarea lor în Europa.