Iuliu Hossu – credință, curaj, demnitate. Un model pentru tineri

În contextul Anului Cardinal Iuliu Hossu, pe 25 noiembrie a.c., Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor a găzduit un eveniment special, organizat în parteneriat cu Episcopia Greco-Catolică de Oradea. Sub egida „Iuliu Hossu – credință, curaj, demnitate. Un model pentru tineri”, întâlnirea, dedicată memoriei cardinalului ca om al Marii Uniri și simbol al verticalității și credinței neclintite, a fost concepută totodată ca dialog cu tinerele generații.

La eveniment au participat prof. univ. dr. Ruxandra Cesereanu, prof. univ. dr. ing. Gelu Hossu, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, cercetător dr. Silviu Sana și Preasfinția Sa Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, alături de preoți vicari, studenți ai Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea, teologi de diverse confesiuni și elevi de la trei licee orădene: Liceul Greco-Catolic „Iuliu Maniu”, Liceul „Don Orione” și Colegiul Național „Emanuil Gojdu”.

Evenimentul, moderat de doamna Rodica Indig, consilier cultural al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, a inclus vernisarea a două expoziții și lansarea volumelor „Ieșirea” de Ruxandra Cesereanu (Galaxia Gutenberg, 2025) și „Iuliu Hossu și Marea Unire. Drumul rezoluției” de Gelu Hossu (Viața Creștină, 2025).

Într-o zi de toamnă târzie, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor a devenit un spațiu al luminii interioare și al reîntoarcerii la modele. Evenimentul a împletit cercetarea istorică, literatura, memoria martiriului și dialogul cu generația tânără. A fost, după cum s-a dorit, „un drum de înțelegere, un drum care presupune a privi, a asculta, a pune întrebări, a descoperi în noi ceva din forța și curajul unui om liber într-o perioadă neliberă: Cardinalul Iuliu Hossu!” (doamna Rodica Indig). 

Atmosfera de început
Cuvântul de început a aparținut directorului bibliotecii, doamna Ancuța Florina Șchiop, care a mărturisit că „în fața unei personalități precum cea a Cardinalului Iuliu Hossu, cuvântul devine adesea neîndestulător”. Pentru ea și pentru toți cei prezenți, exemplul cardinalului rămâne „lumină”, iar evenimentul a fost „un dar”, menit să redea publicului un chip moral „a cărui contribuție culturală trebuie împărtășită”.

Un model pentru tineri, în cuvinte vii
Mesajul adresat tinerilor a stat sub semnul unei moșteniri morale: „Viața Cardinalului Iuliu Hossu vă transmite un mesaj de importantă actualitate: că adevărata forță a unui om se măsoară prin consecvența față de adevăratele valori…”. Tinerilor li s-a reamintit că Iuliu Hossu nu a fost frânt de anii de „detenție, izolare și lipsire de libertate”, ci, dimpotrivă, „a trăit în lumina credinței și a convingerii că binele trebuie apărat, chiar și în clipele când pare că nimeni nu te vede”. Directorul a încheiat cu un îndemn profund: „În lumina exemplului său vom descoperi puterea de a fi mai buni, mai răbdători, mai deschiși unii către alții… și vom pleca de aici cu dorința de a trăi în sinceritate, cu mai multă noblețe, cu un curaj drept în fața vieții”. Acest „curaj drept” a fost laitmotivul întregului eveniment.

Istoria, în fața ochilor: expoziții și mărturii
Istoricul Silviu Sana a deschis publicului două expoziții tematice care au adus figura cardinalului aproape de privirea contemporană: „Rădăcini și speranță – un an cu Fericitul Iuliu Hossu”, din Eparhia de Cluj-Gherla, ajunsă aici prin doamna Codruța Fernea, căreia i s-au adus mulțumiri, și „Episcopul Iuliu Hossu și Oradea (1940–1944)”, curatoriată de dumnealui, împreună cu colegii de la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor.

Fotografiile expuse – anii de închisoare, domiciliul forțat, momente pastorale sau vizita Reginei Maria – au reunit în tăcerea lor o lecție despre fidelitate și rezistență. Era o transpunere vizuală a ceea ce organizatorii numiseră „curajul, demnitatea și fidelitatea față de valori”.

Iuliu Hossu în literatura contemporană
Scriitoarea Ruxandra Cesereanu, nepoata preotului greco-catolic Vasile Cesereanu și una dintre cele mai complexe figuri ale literaturii române contemporane, a fost prezentă la eveniment, în cadrul căruia și-a lansat noul volum „Ieșirea”. Întâlnirea cu publicul orădean a constituit nu doar un prilej de a vorbi despre roman, ci și o ocazie de a evoca personalitatea cardinalului Iuliu Hossu, un simbol moral și spiritual pe care autoarea îl consideră fundamental pentru generațiile de astăzi.

În cadrul prezentării, autoarea a vorbit și despre volumul „Iuliu Hossu și Marea Unire, drumul rezoluției”, subliniind complexitatea momentelor care au precedat Unirea din 1918 și rolul decisiv jucat de episcopii și personalitățile care au susținut actul istoric. A fost amintită și lucrarea „Iuliu Hossu, 4 portrete” de Ghitta, o carte care reconstituie cu minuțiozitate ziua de 1 Decembrie, cu accent pe detaliile și atmosfera acelei perioade.

Adresându-se tinerilor prezenți la eveniment, Ruxandra Cesereanu le-a vorbit despre importanța alegerii dintre bine și rău, subliniind rolul liberului arbitru în formarea morală a fiecăruia. Ea i-a încurajat pe elevi să își dezvolte un instinct al binelui și să descopere, în modelul cardinalului Iuliu Hossu, un reper spiritual autentic: „Figura sa luminoasă vă poate fi o călăuză spirituală, de aceea vă îndemn să îi citiți memoriile”.

Pornind de la tema lansată, autoarea a relatat cum a luat naștere romanul „Ieșirea”. Deși inițial nu și-a propus să scrie o carte inspirată de cardinalul Hossu, lectura volumului de mărturii „Credința noastră este viața noastră”, asociată cu amintirea propriilor bunici – unul preot ortodox, unul preot greco-catolic –, a declanșat o reflecție profundă asupra destinului episcopilor greco-catolici persecutați. Un moment esențial a fost discuția cu Preasfințitul Florentin Crihălmean, de pie memorie, care i-a povestit despre felul în care Cardinalul Hossu își „vizita mental” Eparhia în timpul detenției și al domiciliului obligatoriu. Episcopul a numit acest obicei „un exercițiu ascetic suprem”, o formă de reconectare spirituală la misiunea sa pastorală.

Impresionată de această capacitate a cardinalului de a retrăi interior activitatea sa, Cesereanu s-a întrebat dacă nu cumva este vorba despre o formă de „decorporalizare”, o practică mistică prin care Hossu reușea să depășească limitele fizice ale închisorii. Răspunsul, în zâmbetul discret al Episcopului Florentin, a lăsat loc unor interpretări care au fertilizat imaginația autoarei și au devenit una dintre sursele de inspirație ale cărții.

Romanul „Ieșirea” are la bază această dublă componentă: pe de o parte, realitatea istorică a detenției cardinalului Hossu și a episcopatului greco-catolic la Sighet; pe de altă parte, reconstrucția literară a unei dimensiuni mistice, legate de pelerinajele la Mănăstirea Nicula. Ruxandra Cesereanu explică faptul că pentru Iuliu Hossu, Nicula a fost unul dintre locurile cele mai iubite, iar ultima predică ținută acolo, la 15 august 1948, a devenit în roman un reper spiritual major. La scurt timp după acel moment, în octombrie 1948, întregul episcopat greco-catolic avea să fie desființat de autoritățile comuniste.

Autoarea a precizat că, deși cartea începe cu o sinteză epică a perioadei de detenție, ea evoluează către o construcție ficțională complexă, care explorează interioritatea, rezistența spirituală și capacitatea cardinalului de a-și transforma suferința într-un exercițiu al credinței: „Acest om este un maestru spiritual și pentru mine – iar în momentele în care evit să deosebesc binele de rău și văd mai mult cenușiurile, figura lui îmi poate fi călăuză în viață”.

Cartea mai conține și o secțiune documentară consistentă: o agendă cu istoria Mănăstirii Nicula, a pelerinajelor de la Nicula și a închisorii de la Sighet, inclusiv a Memorialului dedicat victimelor comunismului. Prin aceste elemente, volumul se adresează în mod special tinerilor, pe care autoarea îi consideră cei mai importanți beneficiari ai unei astfel de descoperiri spirituale: „Sper să fie pentru voi o lectură care să vă ofere o adevărată figură spirituală, o adevărată figură de sfânt”. Lucrarea este dedicată celor șapte episcopi martiri beatificați în 2019 de Papa Francisc, cu un accent special pe Iuliu Hossu.

La eveniment a fost prezent și cercetătorul Alin Mureșan, fost student al autoarei, cunoscut pentru lucrările sale dedicate perioadei represiunii comuniste. Acesta a publicat o carte de referință despre Fenomenul Pitești și, recent, împreună cu Clara Rareș, a lansat un volum despre viața Niculinei Moica, o femeie arestată pe când era elevă de liceu. Cartea a primit în acest an prestigiosul Premiu „Monica Lovinescu”, iar Mureșan a anunțat că Niculina Moica urmează să fie prezentă în curând la Oradea.

La final, doamna Ruxandra Cesereanu a rostit un mesaj puternic: „Nu-l uitați pe Iuliu Hossu ca maestru spiritual. Este una dintre figurile de care trebuie să fim cu adevărat mândri. De el avem de ce să fim mândri, pentru că încă ne dă putere, încă ne face să credem în onoare, responsabilitate și reflectarea crezului interior!”

Prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta a vorbit despre romanul „Ieșirea” ca despre o carte despre ieșire, dar și despre „intrarea în Infern, în universul concentrațional românesc”, în care memoriile cardinalului devin material vital: „au fost mobilizate memoriile Cardinalului Hossu despre ce a trăit la Sighet”. Decanul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj a ridicat tinerilor mai multe întrebări grele: despre singurul fotograf al Marii Uniri, Samoilă Mârza, despre absența Cardinalului Iuliu Hossu din manualele de istorie, despre regimul comunist și despre momentul din 1969, când episcopului Hossu i s-a oferit libertatea la Roma: „Având de ales să meargă la Roma și să stea la Căldărușani într-un loc izolat și supravegheat, a ales să nu plece. Voi, ce ați alege astăzi?”. Alegerea aceasta – Roma sau Căldărușani – rămâne, cum a spus Ghitta, „proba unui personaj istoric mare, responsabil, cu principii până la capăt”.

Cardinalul între istorie și mit
Scriitorul ing. Gelu Hossu a continuat, aducând figura cardinalului „printre noi”, ca „un om ca și noi… un model pentru generația tânără”. El a subliniat rolul real al lui Iuliu Hossu în pregătirea Marii Uniri: „Meritele lui Iuliu Hossu nu sunt doar cele de a fi citit Rezoluția Marii Uniri… Iuliu Hossu a participat activ la Marea Unire încă din octombrie 1918.” În relatările sale, Cardinalul devine un personaj viu al istoriei, un om care a lucrat cu luciditate pentru paritatea confesională și politică între greco-catolici și ortodocși în momentul fondator al României moderne.

O lecție istorică despre demnitate
La final, episcopul Virgil Bercea le-a reamintit elevilor motivul profund al comemorării: „Rolul Cardinalului Iuliu Hossu este foarte important și nu trebuie să-l uităm.” Preasfinția Sa a subliniat că s-a dorit organizarea acestui eveniment aproape de sărbătoarea Zilei Naționale a României și a evocat episodul în care preoți orădeni au ascuns și hrănit familii de evrei, remarcând circulara în care Episcopul Hossu le cerea preoților „să aibă grijă de evrei”. Era o imagine a unui timp în care solidaritatea punea în joc propria viață.

Mulțumind invitaților speciali veniți de la Cluj, eparhul a subliniat că aceștia „rămân puncte de reper, oameni care ne aduc mereu în memorie aceste momente grave ale istoriei, încercând să nu se mai repete. Cu emoție, episcopul a conchis: „Somnul memoriei creează monștri. Noi ce ne dorim să fim? Elevilor, încercați să aveți modele în viață; profesorilor, să fiți modele pentru ei! Celor în vârstă, ați fost modele pentru noi. Vă mulțumesc pentru tot ce ne-ați dăruit!”

Evenimentul de la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” nu a fost doar o comemorare, ci o transpunere vie a unei conștiințe istorice. Iuliu Hossu s-a desprins, încă o dată, din filele trecutului și s-a așezat în fața tinerilor ca un martor al demnității. Prin cuvintele rostite, prin cărțile prezentate, prin fotografiile expuse și prin întrebările ridicate, s-a construit un portret al cardinalului ca „model spiritual, filon moral, om liber”. Un portret care nu se învechește, pentru că izvorăște din adevăr, curaj și credință.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi