La un an de la trecerea la Domnul a Papa Francisc (21 aprilie 2025), credincioșii din întreaga lume, inclusiv din România, îl comemorează cu recunoștință pe Pontiful care a marcat viața Bisericii contemporane. Pentru români, amintirea sa rămâne vie mai ales prin vizita apostolică din 2019, prin apelul său constant la unitate și solidaritate, dar și prin exemplul de curaj al fericiților episcopi români greco-catolici beatificați la Blaj, care continuă să inspire comunitățile locale și Biserica Română, Unită cu Roma, Greco-Catolică. În acest context, manifestările comemorative organizate la Roma și Buenos Aires au o rezonanță aparte și pentru publicul din țara noastră.

„Lumina Paștelui ne îndeamnă să dărâmăm barierele care creează diviziuni și sunt încărcate de consecințe politice și economice. Ne îndeamnă să avem grijă unii de alții, să sporim solidaritatea reciprocă și să ne angajăm pentru a promova dezvoltarea integrală a fiecărei persoane umane”, spunea Pontiful în ultimul mesaj oficial adresat lumii, la binecuvântarea Urbi et Orbi, făcând apel la toți responsabilii politici „să nu cedeze logicii fricii care închide, ci să folosească resursele disponibile pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie, pentru a combate foamea și pentru a promova inițiative care favorizează dezvoltarea. Acestea sunt «armele» păcii: cele care construiesc viitorul, în loc să semene moarte!”.

Al 265-lea Succesor al lui Petru a trecut la Domnul în dimineața zilei de 21 aprilie 2025, în Lunea Luminată (a doua zi de Paște), după ce, cu o zi înainte, a celebrat Sfânta Liturghie solemnă de sărbătoarea Învierii Domnului în Piața „Sf. Petru”, a oferit binecuvântarea Urbi et Orbi și a salutat în papamobil zecile de mii de credincioși prezenți, lăsând ca testament spiritual îndemnul «să nu ne fie teamă să mergem împreună și să construim o cultură a întâlnirii», într-un pontificat marcat, între altele, de convocarea a două jubilee – Anul Sfânt extraordinar al Milostivirii (2015–2016) și Jubileul ordinar din 2025, dedicat speranței.

Enciclicele unui pontificat profetic
Moștenirea doctrinară a Papei Francisc o regăsim în mod deosebit în cele patru enciclice ale Sanctității sale, care au trasat direcții esențiale nu doar pentru viața Bisericii, ci și pentru reflecția globală asupra viitorului umanității. Prin aceste documente, Pontiful a propus o viziune coerentă, în care credința, justiția socială, grija față de Creație și responsabilitatea față de celălalt se află în unitate.

Prima enciclică, «Lumen Fidei» (29 iunie 2013), publicată la scurt timp după alegerea sa, a reafirmat centralitatea credinței într-o lume marcată de relativism și individualism. „Credința este o lumină”, scria Papa, „care luminează întreaga existență a omului”, arătând că aceasta nu izolează, ci deschide spre comuniune. Într-un context dominat de tehnologii și de relații adesea fragmentate, el a subliniat că credința autentifică relațiile umane și conduce la responsabilitate și solidaritate, devenind izvor de speranță și impuls pentru evanghelizare.

Un moment central l-a reprezentat enciclica Laudato si’ (2015), inspirată de spiritualitatea Sf. Francisc de Asissi și celebrul Cântec al Creaturilor. În acel document, Papa Francisc a introdus cu tărie conceptul de „ecologie integrală”, afirmând că „totul este interconectat” și că degradarea mediului este strâns legată de degradarea socială. El a arătat că nu poate exista grijă autentică față de natură fără o atenție reală față de cei săraci și vulnerabili. În această perspectivă, apărarea vieții umane, în toate etapele ei, s-a unit în mod coerent cu responsabilitatea față de creație și cu promovarea unei justiții sociale autentice.

În contextul crizei globale generate de COVID-19, Papa Francisc a publicat enciclica «Fratelli tutti» (3 octombrie 2020), un apel puternic la fraternitate universală. „Suntem cu toții în aceeași barcă”, afirma Pontiful, într-un moment în care omenirea experimenta fragilitatea și interdependența sa. El a denunțat „o fragmentare care a făcut mai dificilă rezolvarea problemelor care ne privesc pe toți” și a avertizat asupra „pierderii sensului istoriei care duce la dezintegrare”. În același timp, a criticat un model de societate centrat pe consum și individualism: „rămâne doar nevoia de a consuma fără limite și accentuarea multor forme de individualism fără conținut”. Enciclica a fost și un apel adresat liderilor politici și economici de a redescoperi responsabilitatea față de binele comun.

Ultima enciclică, «Dilexit Nos» (24 octombrie 2024), a propus o reflecție profundă asupra inimii umane, într-o epocă dominată de tehnologie și raționalism excesiv. Papa a invitat la redescoperirea inimii ca loc al întâlnirii dintre iubire și gândire, între credință și viață concretă. În centrul acestei reflecții s-a aflat Isus Cristos, model desăvârșit al iubirii care respectă și ridică demnitatea fiecărei persoane. Enciclica a subliniat necesitatea de a reconstrui relațiile umane, de a depăși izolarea și de a redescoperi responsabilitatea reciprocă, într-o lume care risca să devină tot mai dezumanizată.

Prin aceste enciclice, Papa Francisc a oferit nu doar un „corpus” doctrinar, ci un adevărat itinerar spiritual și social. El a insistat constant asupra faptului că provocările contemporane nu pot fi depășite în mod individual, ci doar împreună, într-un spirit de solidaritate și deschidere. Astfel, moștenirea sa rămâne un punct de referință pentru o lume aflată în căutarea sensului, reafirmând convingerea că „numai împreună putem merge înainte”.

Roma: rugăciune la locul de veci – La Roma, comemorarea unui an de la trecerea în veșnicie a Papei Francisc va avea loc în Basilica di Santa Maria Maggiore, locul ales de Papa Francisc pentru a fi înmormântat. Programul începe la ora 17.00, în Capela Paolină, cu rugăciunea Sfântului Rozariu și continuă cu dezvelirea unei plăci comemorative, care amintește legătura profundă a Pontifului cu icoana Salus Populi Romani, datând din secolul al XI-lea. În fața acestei imagini, Papa Francisc s-a oprit în rugăciune de 126 de ori de-a lungul pontificatului său.

După-amiaza, de la ora 18.00, va fi celebrată Sfânta Liturghie la Altarul Papal al Bazilicii mariane, în cadrul căreia este citit mesajul transmis de Papa Leon al XIV-lea, care în aceste zile face o călătorie apostolică în Africa.

Buenos Aires: o comemorare în stilul Papei Francisc – În Buenos Aires, în istorica Plaza de Mayo, o mulțime impresionantă s-a adunat duminică, 19 aprilie a.c., pentru a participa la evenimentul intitulat „Francisco vive en el encuentro”, organizat sub deviza „Todos, todos, todos”.

Evenimentul a îmbinat muzica electronică cu mesajele spirituale, avându-l ca protagonist pe părintele Guilherme Peixoto, cunoscut pentru participarea sa la Ziua Mondială a Tineretului 2023. În fața catedralei metropolitane, unde Jorge Mario Bergoglio a slujit timp de 15 ani, acesta a animat un moment descris de participanți drept „un ritual colectiv”.

Timp de peste două ore și jumătate, publicul — de la tineri pasionați de muzică techno până la familii și grupuri parohiale — au participat la o experiență comună, menită să depășească barierele tradiționale și să creeze spațiu pentru întâlnire. Printre participanți se află și arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Ignacio García Cuerva, într-o atmosferă care a dorit să reflecte una dintre ideile centrale ale pontificatului: „cultura întâlnirii”. Această inițiativă a aratat că mesajul Papei Francisc continuă să fie înțeles și asumat, chiar și în forme noi, adaptate unei lumi în continuă schimbare.

Papa Francisc și România: „Să mergem împreună”
Legătura Papei Francisc cu România rămâne una deosebit de puternică, marcată de vizita apostolică din anul 2019, desfășurată sub motto-ul: „Să mergem împreună”. În acele zile (31 mai -2 iunie), Papa a vorbit despre unitate, reconciliere și fraternitate, încurajând poporul român „să meargă înainte fără a lăsa pe nimeni în urmă”.

Momentele petrecute la București, la Iași, la Șumuleu Ciuc și la Blaj au rămas vii în memoria credincioșilor. În mod special, la Blaj, Papa Francisc i-a beatificat pe cei șapte episcopi greco-catolici martiri români – Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Cardinalul Iuliu Hossu – mărturisind cum aceștia „au suferit pentru a apăra libertatea și credința”, oferind un exemplu luminos de fidelitate și curaj.

În mesajele sale, Pontiful a subliniat bogăția dialogului dintre tradițiile religioase și culturale din România, invitând la construirea unei societăți bazate pe solidaritate și respect reciproc. „Să nu vă fie teamă să vă murdăriți mâinile pentru a construi viitorul”, îndemna el, adresându-se în mod special tinerilor.

Astfel, amintirea vizitei sale în România rămâne o expresie vie a acelei „culturi a întâlnirii” pe care Papa Francisc a promovat-o neîncetat și care continuă să inspire în viața Bisericii. Rămân vii și ocaziile în care episcopi și pelerini din țara noatsră l-au salutat personal pe Sfântul Părinte, la Roma.

Ultimul salut al celor peste 250.000 de persoane prezente în Piața „Sf. Petru” din Roma la funeraliile Papei Francisc rămâne viu în memoria credincioșilor și se transformă astăzi în rugăciune: „Acum, dragă Papă Francisc, îți cerem ca tu să te rogi pentru noi, îți cerem ca, din cer, să binecuvântezi Biserica, să binecuvântezi Roma, să binecuvântezi lumea întreagă!” (cardinalul Giovanni Battista Re).

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi