Prețul credinței. Preoți greco-catolici înfruntând prigoana comunistă. Interviuri de Aurora Sasu, introducere de Emanuel Cosmovici, editor: Traian Călin Uba, Editura Fundației Academia Civică, București, 2022, 663 pag.

În anii 1990 regretata ziaristă Aurora Sasu (1932-1997) – reporter și redactor la Radiodifuziunea Română – a realizat zeci de interviuri cu clerici greco-catolici și romano-catolici. Aceste dialoguri care evocau perioada represiunii din timpul regimului comunist s-au păstrat în Fondul care îi poartă numele din cadrul Arhivei de Istorie Orală a Memorialului Sighet (Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului). Transcrierea lor s-a dovedit a fi o muncă anevoiasă care a antrenat un colectiv relativ numeros. Recent, acest semnificativ corpus testimonial a văzut lumina tiparului, iar prima parte – dedicată Bisericii Greco-Catolice (în fapt cartea cu numărul 42 din Colecția Istorie orală a editurii Fundației Academia Civică) – cuprinde 23 de mărturii ale unor preoți români uniți.

Volumul beneficiază de un necesar studiu introductiv datorat lui Emanuel Cosmovici, cel care a oferit prețioase amănunte de context și a realizat atât un tabel biografic cu clericii care s-au confesat după 1993 Aurorei Sasu, cât și unul al persecuției îndreptate împotriva greco-catolicismului autohton. Cartea se încheie cu o consistentă anexă fotografică conținând inclusiv imagini realizate cu ocazia anchetelor Securității și a filajelor exercitate asupra preoților puși sub urmărire informativă. Aparent este vorba despre personaje ecleziastice din planul secund (între aceștia: Gheorghe Mangra, Vasile Andercău, Ioan Gherman, Nicolae Lupea, Nicolae Jidveian, Ioan Vasile Botiza, Ioan Bota) însă, citind cartea de interviuri a Aurorei Sasu, ne dăm seama că această presupunere merită cumva nuanțată.

Sigur că importanța episcopilor greco-catolici în rezistența subterană a Bisericii Române Unite după momentul octombrie-noiembrie 1948 a fost crucială și nu trebuie în vreun fel diminuată (de altfel, momentul beatificării celor șapte episcopi în iunie 2019, la Blaj pe Câmpia Libertății, a și consacrat martiriul acestor arhierei mărturisitori). În schimb, canonicii, preoții de parohie, călugării, laicii influenți etc. au fost elementele esențiale de legătură între ierarhie (aflată în cea mai mare parte în detenție sau în domiciliu obligatoriu) și credincioșii care au continuat să se considere greco-catolici.

Nu este vorba în acest volum de interviuri doar despre o memorialistică de detenție, ci și despre o descriere semnificativă a procesului de confiscare a clădirilor bisericilor și a caselor parohiale greco-catolice (nici astăzi restituite) – v. mai ales mărturia părintelui Vasile Andercău (pp. 125-212). Din carte simte pregnant și dezamăgirea preoților în legătură cu primii ani de după revoluție, sentiment generat de faptul că nedreptatea unei decizii politice staliniste persistă. În aceste dialoguri cu Aurora Sasu nu vom întâlni neapărat fragmente de narațiune, de eseistică, portretistică sau descrieri de înaltă ținută literară care să înfățișeze ororile lumii carcerale sau cotidianul comunist cenușiu. În schimb, interviurile cred că au o puternică dimensiune pedagogică. S-a discutat mult în ultimul timp despre introducerea – începând cu toamna lui 2025 – a unei noi materii în învățământul preuniversitar românesc – Istoria comunismului din România. Din păcate, disciplina nu se va regăsi printre materiile predate și la clasele a VII-a și a VIII-a, fiind expediată de Ministerul Educației la clasa a XII-a. S-ar putea face totuși ceva: includerea unor lucrări precum cele din această serie de mărturii editată de Fundația Academia Civică în bibliografia ajutătoare a lecțiilor predate elevilor.

Lucrarea de față este, de fapt, parte a unui diptic care include și volumul Rezistența prin rugăciune. Călugări și preoți romano-catolici în închisorile comuniste. Interviuri de Aurora Sasu, editor: Andrea Dobeș, Editura Fundației Academia Civică, București, 2023. Credem că publicarea celor două cărți contribuie la îndeplinirea dorinței Aurorei Sasu din noiembrie 1996, cu puțin timp înainte de a se stinge, aceea ca arhivele orale pe care le-a creat: „să pună la dispoziția istoricilor onești și competenți o vastă documentație, așa încât să poată duce la bun sfârșit întocmirea unor sinteze extinse despre prea puțin cunoscuta rezistență a Bisericii Catolice din România împotriva mașinii comuniste de distrugere morală“ (p. 662).

Cristian Vasile
Sursa: «România literară» (numărul 3/17 ianuarie 2025, anul LVII)
Foto: Eugen Ivuț