Cultura populară ca sursă de inspirație pentru literatura cultă a fost ideea centrală a șezătoarei literare organizată pe 15 ianuarie a.c. de elevii Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu” din Oradea în Sala Festivă, cu prilejul Ziua Culturii Naționale 2025. La împlinirea a 175 de ani de la nașterea „poetului nepereche al neamului românesc”, aceștia au dorit să transmită adolescenților și tinerilor de astăzi cât este de important „să nu dăm uitării prețioasa noastră cultură românească prin ignoranță, ci să o cinstim și să o păstrăm pentru generațiile care vor urma”.
Ziua Culturii Naționale s-a dorit a fi în acest an o zi a recunoașterii și a recunoștinței față de geniul poporului nostru – Mihai Eminescu, reflectat în tot ceea ce înseamnă creația literară: literatură, port, pictură, sculptură. Iubitori de folclor și în același timp păstrători ai acestuia, elevii Liceului Greco-Catolic „Iuliu Maniu” au adus în prezent cultura populară pe care o consideră „fundamentul nostru ca neam”, reconstituind obiceiuri și meșteșuguri practicate în trecut. În acest sens, doina, balada, legenda și basmul au fost prezentate în variantă populară, respectiv cultă. Momentul artistic, pregătit sub îndrumarea doamnelor profesoare de Limba și literatura română Danciu Mihaela (coordonator) și Haș Emilia, a doamnei profesoare de Arte plastice Broizan Alina, în decorul realizat de doamna bibliotecar Popa Carmen, a adus în fața spectatorilor elevi în port popular care au cusut, au pictat, au sculptat și au recitat poezii, în tandem cu colegii lor mai mari îmbrăcați festiv, care au reprezentat generația cultă.
„Cuvântul este expresia gândului, cuvântul creează, zidește, doare, alină și iubește” a spus naratorul (Ardelean Dragoș) la început, invitându-și colegii să descopere împreună literatura populară și reverberațiile ei în literatura cultă. Aparent simplă, literatura populară, prin temele și motivele sale literare, prin ritmul tâlcuitor sau săltăreț, și-a găsit ecoul și în creațiile marilor scriitori români, care au fost evocați deopotrivă cu creațiile eminesciene aduse în atenție.
„Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară. Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară, Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, „Trecut-au anii…”) au spus elevii împreună cu poetul, căutând în creațiile eminesciene înțelesuri. Au dat glas dorului și durerii prin doinele populare „Foicică trei migdale” (Radu Maria), „Foaie verde mărăcine” (Ripaș Sonia) și bine-cunoscuta „Doină” a lui Mihai Eminescu (Ciarnău Adonis). Balada „Jerta rândunicii” (Cristea Andreea) sau poezia „Muma lui Ștefan cel Mare” (Brunet Anthony) au arătat forța cuvântului creator și a creatorului care prin Cuvânt a oferit o nouă perspectivă lumii. De asemenea, a fost reiterată legenda Meșterului Manole (Papiș Antonia, Șandro Viorica, Dărăbăneanu Luka) și au readuse în atenție poveștile „care au legănat copilăria tuturor” și care, în popor au fost cele mai la îndemână modalități de educare a copiilor cu mesajul lor moralizator. În acest sens, basmul „Greuceanu” de Petre Ispirescu (Bob Stanciu Alexandra, Alexandra Jurca) și basmul atent meșteșugit al lui Mihai Eminescu –„Făt-Frumos din lacrimă” (Berdie Ana), au arătat încă o dată că în lumile imaginare orice este posibil.
La final, au fost evocate gândurile altor poeți români sub formă de versuri: gânduri-omagiu, gânduri-lacrimă, gânduri-reculegere. Acestea au fost transmise prin recitarea de versuri ale poeziilor „Apostolul” de O. Goga (Broizan Răzvan), „La oglindă” de George Coșbuc (Toth Rebeca), „Sufletul satului” de Lucian Blaga (Penzeș Patricia) și „Reculegere” de Nichifor Crainic (Roman Mariagrazia), bucurându-se de un suport tehnic creativ asigurat de elevii Bulcău David și Ciarnău Alexandra.
„Strămoșii noștri au luptat sute de ani, nu atât pentru pământ, cât pentru sufletul națiunii care este cultura acesteia” s-a subliniat la final, reflectându-se asupra cuvintelor poetului național Mihai Eminescu care spunea că pentru „a-ți da seama de nivelul culturii generale al unei nații, trebuie să vezi ce idoli are”.
În acest program pregătit de elevi, „cuvântul «suflet» a fost cel mai repetat”, a subliniat prof. Emilia Haș la final, felicitându-și elevii care au reușit cu prilejul Zilei Culturii Naționale să arate cum „cultura noastră are strânsă legătură cu sufletul, cu identitatea noastră, cu esența noastră spirituală”.
„Uitarea este moarte, așa că haideți să nu ne uităm vreodată rădăcinile și cultura noastră românească” – au încheiat elevii, aplaudați de toți cei prezenți. Printre aceștia s-a aflat și doamna director adjunct al Liceului Greco-Catolic „Iuliu-Maniu” din Oradea, prof. Rodica Mureșan, care i-a felicitat pe elevi pentru acest moment artistic bine pregătit, cu idei originale, în care s-a apreciat recitarea cu pathos a poeziilor: „Ceea ce faceți, faceți cu pasiune și mă bucur că avem astfel de elevi care încă mai cred că putem salva și putem să nu uităm aceste tradiții folclorice, literare și tot ceea ce am reușit să realizăm de-a lungul timpului. Vă doresc succes în continuare și să rămâneți la fel de pasionați!”
Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi