Papa Francisc a primit sâmbătă, 4 ianuarie a.c., în audiență comună, reprezentanții asociațiilor catolice din Italia, cu caracter educațional, aflate la momente aniversare: cea de-a 80-a aniversare a Asociației învățătorilor catolici italieni și a Uniunii italiene catolice a profesorilor, directorilor, educatorilor, și cea de-a 50-a aniversare a Asociației părinților din școlile catolice. Printre participanții la audiența oferită de Sfântul Părinte s-a aflat și preasfințitul Virgil Bercea, episcop al Eparhiei greco-catolice de Oradea. 

„Este o ocazie frumoasă de a sărbători împreună”, a spus papa, „de a vă aminti istoria și de a privi spre viitor. Acest exercițiu, această mișcare între rădăcini – memorie – și fructe – rezultate – este cheia angajamentului în educație”.

„Întâlnirea noastră”, a continuat pontiful, „are loc în perioada liturgică a Crăciunului, un timp care ne arată pedagogia lui Dumnezeu. Și care ar putea fi „metoda Sa pedagogică”? Este cea a apropierii. Dumnezeu este aproape, este milostiv și tandru. Cele trei calități ale lui Dumnezeu: apropiere, compasiune și tandrețe. Pedagogia distantă și lipsită de contactul cu oamenii nu este de niciun folos, nu ajută. Crăciunul ne învață că măreția nu se manifestă în succes sau bogăție, ci în iubire și slujire față de ceilalți. Dumnezeu are o pedagogie a darului, o chemare de a trăi în comuniune cu El și cu ceilalți, ca parte a unui proiect de fraternitate universală, un proiect în care familia are un loc central și de neînlocuit”.

„În plus”, a mai spus papa, „această pedagogie este o invitație de a recunoaște demnitatea fiecărei persoane, începând cu cei care sunt abandonați și marginalizați, așa cum erau tratați păstorii acum două mii de ani, și de a aprecia valoarea fiecărei etape a vieții, inclusiv a copilăriei. Familia este centrul, nu uitați asta!”.

„Întâlnirea de astăzi este, de asemenea”, a subliniat pontiful, „la începutul călătoriei jubiliare, care a început în urmă cu câteva zile tocmai prin celebrarea evenimentului în care, odată cu întruparea Fiului lui Dumnezeu, speranța a intrat în lume. Jubileul are multe de spus lumii educației și școlii. De fapt, pelerinii speranței sunt toți oamenii care caută un sens pentru viața lor și, de asemenea, cei care îi ajută pe cei mai tineri să meargă pe această cale. Un profesor bun este un bărbat sau o femeie a speranței, pentru că el sau ea se dedică cu încredere și răbdare unui proiect de creștere umană. Speranța lui sau a ei nu este naivă, este înrădăcinată în realitate, susținută de convingerea că orice efort educațional are valoare și că fiecare persoană are o demnitate și o vocație care merită să fie cultivate”.

„Speranța”, a evidențiat papa Francisc, „este motorul care îl susține pe educator în angajamentul său zilnic, chiar și în dificultăți. Dar ce putem face să nu ne pierdem speranța și să o hrănim în fiecare zi? Țineți-vă privirea ațintită asupra lui Isus, maestru și însoțitor de drum: acest lucru vă permite să fiți cu adevărat pelerini ai speranței. Gândiți-vă la persoanele pe care le întâlniți la școală, copii și adulți: „Toată lumea speră. În inima fiecărei persoane se află speranța ca fiind o dorință și o așteptare a binelui, în timp ce nu se știe ce va aduce ziua de mâine” (Spes non confundit, n. 1). Aceste speranțe umane, prin fiecare dintre voi, pot întâlni speranța creștină, speranța care se naște din credință și trăiește în caritate. Să nu uităm: speranța nu dezamăgește. Școala are nevoie de acest lucru! Sunteți chemați să dezvoltați și să transmiteți o nouă cultură, bazată pe întâlnirea dintre generații, pe incluziune, pe discernământul adevăratului, al binelui și al frumosului; o cultură a responsabilității, atât personale, cât și colective, pentru a face față provocărilor globale, precum crizele ecologice, sociale și economice, și marii provocări a păcii. La școală se poate „imagina pacea”, adică se pot pune bazele unei lumi mai drepte și mai fraterne, cu contribuția tuturor disciplinelor și cu creativitatea copiilor și a tinerilor”.

„Dragi frați și surori”, a concluzionat Sfântul Părinte, „vă aflați astăzi aici pentru a sărbători aniversări semnificative ale asociațiilor voastre, care au fost înființate pentru a aduce o contribuție școlii, pentru o mai bună realizare a obiectivelor educaționale. Nu uitați niciodată de unde veniți, dar nu mergeți cu capul întors, regretând vremurile bune! Gândiți-vă mai degrabă la prezentul școlii, care este viitorul societății, în plină transformare epocală. Gândiți-vă la tinerii profesori care fac primii pași în școală și la familiile care se simt singure în sarcina lor educativă. Fiecăruia propuneți stilul vostru educațional și asociativ cu umilință și noutate”.

Vatican News – E. Asmarandei