Punctul de plecare este peremptoriu: „Oricât am încerca să le negăm, să le ascundem, să le disimulăm sau să le relativizăm, semnele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai evidente”: scrie Papa Francisc în introducerea Exortației apostolice Laudate Deum, despre criza climatică, scrisoare care actualizează Enciclica Laudato Si’, pe care Pontiful o adresa în 2015 „tuturor oamenilor de bunăvoință”. Nu întâmplător,  Exortația apostolică Laudate Deum a fost publicată pe 4 octombrie 2023, în sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi din calendarul latin, sfânt declarat patronul spiritual al mediului înconjurător. De asemenea, data marchează încheierea Timpului Creației și ziua deschiderii Sinodului Episcopilor în Vatican „Pentru o Biserică sinodală: participare, comuniune, misiune”. Mai jos sunt câteva dintre cele mai importante puncte ale documentului, care poate fi consultat integral aici.

1) Cei care minimalizează și dau vina pe cei săraci
În document, Papa îi citează pe cei care își amintesc că fenomenele de răcire și de căldură extremă au existat dintotdeauna. „Ei neglijează să menționeze accelerarea neobișnuită a încălzirii” și să-i ridiculizeze pe cei care vorbesc despre aceasta, menționând apariția unor temperaturi extrem de reci „uitând că acestea și alte simptome extraordinare sunt doar expresii alternative ale aceleiași cauze: dezechilibrul global cauzat de încălzire globală”. S-ar părea atunci, și este o încercare tristă de a simplifica realitatea, „că vina este a săracilor” care sunt responsabili pentru „că au prea mulți copii și încearcă să rezolve problema mutilând femei”. În schimb, cifrele spun „că un procent mai mare din populația lumii poluează mai mult decât 50% din cea săracă și că emisiile pe cap de locuitor ale celor mai bogate țări sunt mult mai mari decât cele ale celor mai sărace”.

2) Cauzele
Responsabilitățile omului în fața schimbărilor climatice nu mai pot fi puse la îndoială, avertizează Papa. Iar accelerarea gravă a fenomenelor depinde „de evoluțiile enorme legate de intervenția neînfrânată a omului asupra naturii în ultimele două secole”. Unele manifestări ale acestei crize climatice, cum ar fi creșterea temperaturii globale a oceanelor, acidificarea și reducerea oxigenului, precum și reducerea calotelor de gheață sunt ireversibile de sute de ani. Cu toate acestea, nu trebuie să cedăm în fața diagnosticelor apocaliptice și nerezonabile. Este vorba, mai degrabă, de a avea oviziune mai amplă „care să ne permită nu doar să fim uimiți de minunile progresului, ci să fim atenți și la alte efecte care probabil nici nu puteau fi imaginate în urmă cu un secol”.

3) Puterea tehnologiei
Al doilea capitol al Exortației Laudate Deum este dedicat „paradigmei tehnocratice în creștere” subliniind cum „capacitățile extinse ale tehnologiei oferă celor care dețin cunoștințe și mai ales putere economică, capacitatea de a exploata o stăpânire impresionantă asupra întregii rase umane și a întregii lumi.”. „Nu orice creștere a puterii”, de fapt, „este progres pentru umanitate”. Papa Francisc ne îndeamnă să ne gândim la tehnologiile folosite pentru a lansa bombe atomice și a anihila grupurile etnice.

4) Omul face parte din natură
Rămâne sigur faptul că omul nu este un factor extern capabil doar să dăuneze mediului, „toți trebuie să regândim problema puterii umane, a sensului și a limitelor ei”. Este nevoie de claritate și onestitate, de observația amară, „pentru a recunoaște în timp că puterea noastră și progresul pe care îl generăm se întorc împotriva noastră”. La bază se află logica profitului maxim la cost minim și o concepție greșită a „meritocrației” devenită „o meritată putere umană căreia trebuie să-i fie supus totul, o stăpânire a celor care s-au născut în condiții mai bune de dezvoltare”.

5) Slăbiciunea politicii internaționale
Al treilea capitol subliniază că crizele globale „sunt irosite atunci când ar fi o oportunitate de a face schimbări sănătoase”. În acest sens, este necesar un cadru diferit pentru o cooperare eficientă. În mod special, „este nevoie de o mai amplă democratizare în sfera globală pentru a exprima și include diferite situații”. Astfel „nu va mai fi utilă sprijinirea instituțiilor care păstrează drepturile celor mai puternici fără a aborda drepturile tuturor”.

6) Viitorul
Al patrulea capitol al Exortației apostolice este dedicat progreselor și eșecurilor Conferințelor climatice. Se evidențiază rolul important jucat de Conferința de la Rio de Janeiro din 1992 și de COP21 de la Paris din 2015, care a produs un acord care a implicat pe toată lumea, prefigurând obiectivul pe termen lung de „menținerea creșterii temperaturilor medii globale cu mai puțin de două grade față de nivelurile preindustriale, în timp ce se urmărește să scadă sub 1.5 grade”. Continuarea întâlnirilor, cum ar fi cea de la Sharm el-Sheikh în 2022, a relevat un nivel scăzut de implementare a rezoluțiilor și din cauza lipsei unor mecanisme de control adecvate, în timp ce acum privim cu speranță la COP 28 din Dubai.

7) Așteptări
Al cincilea capitol se concentrează pe Conferința părților care va avea loc în Emiratele Arabe Unite între 30 noiembrie și 12 decembrie a.c.. Speranța este că „va duce la o accelerare decisivă a tranziției energetice, cu angajamente efective care pot fi monitorizate permanent”. În acest sens, formele de conversie ecologică trebuie să aibă trei caracteristici: trebuie să fie eficiente, obligatorii și ușor de monitorizat. O referire și la proteste, la acțiunile grupurilor „radicalizate” care ocupă, spune Papa, „un gol în societate în ansamblul său, care ar trebui să exercite o presiune sănătoasă, pentru că este la latitudinea fiecărei familii să se gândească că este în joc viitorul copiii lor”.

8) În lumina credinței
Ultimul capitol este în sfârșit dedicat motivațiilor spirituale ale angajamentului față de mediu și ale Exortației în sine. Pontiful scrie că „credința autentică nu numai că dă putere inimii umane, ci transformă întreaga viață, transfigurează obiectivele personale, luminează relațiile cu ceilalți”. În acest context, credincioșii sunt rugați să contribuie la crearea unei noi culturi bazate, de exemplu, pe reducerea deșeurilor și pe consumul înțelept, pentru a polua mai puțin. O „schimbare pe scară largă a stilului de viață iresponsabil legat de modelul occidental ar avea de fapt un impact semnificativ pe termen lung”. Este vorba de a nu ceda momeala unei tehnocrații care domină totul și de a nu considera omul ca un dominus absolut. Numele acestei scrisori este « Laudate Deum» [în traducere, Lădați-l pe Domnul], conchide Pontiful, „pentru că o ființă umană care pretinde că îl înlocuiește pe Dumnezeu devine cel mai mare pericol pentru sine însăși”.

Mihaela Caba-Madarasi – Riccardo Maccioni (cotidianul italian Avvenire)