„La 2 martie 1936, trecea la cele vesnice Alexandru Ciura, preot greco-catolic, prozator, profesor, publicist, primul presedinte al revistei „Luceafarul”, careia alaturi de Octavian Goga si Octavian Codru Taslauanu i-a dat stralucire.

Alexandru Ciura s-a nascut într-o familie de preoti greco-catolici din Tara Motilor. Tatal sau era preot greco-catolic în Abrud, iar bunicul sau a fost preot în Bucium Sasa, localitate în care mai târziu va fi preot Ion Agârbiceanu, un mare prozator, fiu si preot al Bisericii Române Unite.

Studile gimnaziale le face la Blaj si Sibiu (1886-1894). Între 1894 si 1898 urmeaza Facultatea de Teologie din Budapesta si apoi între 1899-1902 cea de Litere, cu specializare în româna, elina si latina.

La Budapesta studentimea româna era destul de numeroasa, în 1902 se gaseau aici peste 100 de studenti organizati în Societatea “Petru Maior”, organizatie ce purta numele istoricului, filologului si scriitorului român transilvanean, protopop greco-catolic de Reghin, reprezentant de frunte al Scolii Ardelene. În 1902 s-au hotarât sa fondeze în cadrul acestei Societati o revista a tinerimii universitare. “I-a fost ursit lui Alexandru Ciura sa fie nasul Luceafarului. În comitetul întrunit în ziua de 10 mai 1902 Ciura a fost ales presedinte si i s-a propus sa gaseasca un nume publicatiei. Numele ales a fost „Luceafarul”.

În acelasi an paraseste Budapesta si se stabileste la Blaj, unde a locuit pâna în 1919, fiind profesor de limba româna la Liceul „Sfântul Vasile”. Anii petrecuti la Blaj fiind cei mai rodnici, continuând sa scrie la „Luceafarul”, de care a ramas legat pâna la ultimul sau numar din 1914, a mai lucrat în redactia foii „Unirea” de la Blaj, fiind colaborator la principalele periodice transilvanene din vremea sa, autor de volume cu schite, poezii, nuvele, traduceri. Din 1919 în 1936 a fost profesor de româna si director al Liceului „George Baritiu” din Cluj.

A fost casatorit cu Leontina Lucaciu, nepoata „Leului de la Sisesti”, Vasile Lucaciu, preot greco-catolic, una dintre cele mai importante personalitati politice, culturale si istorice ale românilor ardeleni din perioada dualismului Austro-Ungar, militant pentru drepturile românilor din Transilvania.

Alexandru Ciura s-a numarat si el printre delegatii la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, care a decis unirea Transilvaniei cu România în 1918.

ACC
Sursa: http://www.e-communio.ro