În Vatican a avut loc pe 9 ianuarie a.c. întâlnirea anuală a Papei Leon al XIV-lea cu Corpul Diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun, un moment de bilanț și reflecție asupra provocărilor globale la început de an 2026. România a fost reprezentată de ES George Bologan, ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, prezent la eveniment.

Discursul Suveranului Pontif a avut ca fir roșu celebra operă De Civitate Dei (Cetatea lui Dumnezeu) a Sfântului Augustin, scrisă în contextul jafului Romei din 410 d.Hr. Papa a reamintit că această lucrare este, după cum afirma Papa Benedict al XVI-lea, „o operă impunătoare și decisivă pentru dezvoltarea gândirii politice occidentale și pentru teologia creștină a istoriei”. Pontiful a explicat că sensibilitatea culturală de astăzi „a fost hrănită de acea operă, care, ca toți clasicii, vorbește oamenilor din toate timpurile”.

Pornind de la modelul augustinian al celor două cetăți – „cetatea lui Dumnezeu, caracterizată prin amor Dei” și „cetatea pământească, centrată pe amor sui, pe putere și glorie lumească” – Papa a arătat că fiecare persoană are un rol activ în istorie: „Fiecare dintre noi este protagonist și responsabil de istorie”. Creștinii sunt chemați să trăiască în cetatea pământească „având inima și mintea îndreptate spre cetatea cerească”, fără a abandona angajarea civică, ci aplicând în guvernarea civilă etica inspirată de Sfânta Scriptură.

Criza multilateralismului și revenirea la logica forței
Papa Leon al XIV-lea a făcut o analiză critică a situației internaționale, subliniind fragilizarea multilateralismului: „Diplomația dialogului și a consensului tuturor este înlocuită de o diplomație a forței… Războiul a redevenit la modă, iar un freamăt belicos este în plină expansiune”.

Suveranul Pontif a condamnat încălcarea principiului postbelic care interzice violarea frontierelor prin forță și a denunțat faptul că pacea nu mai este căutată „ca dar și bine de dorit în sine”, ci ca rezultat al impunerii militare. A reamintit avertismentul Sfântului Augustin: „Nu există nimeni care să nu vrea să aibă pace…Chiar și cei care vor războiul doresc prin război să ajungă la o pace glorioasă”.

Apel la respectarea dreptului umanitar și la ONU
Papa a insistat asupra respectului necondiționat al dreptului umanitar internațional: „Distrugerea spitalelor, a infrastructurilor energetice, a locuințelor și a locurilor esențiale pentru viața de zi cu zi constituie o gravă încălcare a dreptului umanitar internațional”.
Suveranul Pontif a reafirmat condamnarea implicării civililor în conflicte armate și a făcut apel la comunitatea internațională să pună „inviolabilitatea demnității umane și sacralitatea vieții” mai presus de interesele naționale.

În privința Organizației Națiunilor Unite, Papa a declarat că aceasta trebuie să „reflecte situația lumii de astăzi și nu pe cea de după război” și să fie orientată spre „politici îndreptate spre unitatea familiei de popoare, nu spre ideologii”.

Criza limbajului și riscul „limbajului orwellian”
Unul dintre cele mai ample capitole ale discursului a vizat degradarea limbajului în spațiul public. Papa a avertizat că „redescoperirea sensului cuvintelor este una dintre primele provocări ale timpului nostru” și că fluidizarea intenționată a sensurilor duce la confuzie și manipulare.

El a menționat apariția unui „limbaj nou, cu parfum orwellian, care, în încercarea de a fi tot mai incluziv, ajunge să îi excludă pe cei care nu se aliniază ideologiilor ce îl animă”. În acest context, a subliniat paradoxul actual: „Libertatea de expresie este garantată tocmai de certitudinea limbajului și de ancorarea sa în adevăr”.

Libertatea de conștiință și libertatea religioasă
Papa Leon al XIV-lea a dedicat o parte substanțială libertății de conștiință, afirmând clar: „Obiecția de conștiință nu este o rebeliune, ci un act de fidelitate față de sine însuși”. Sanctitatea Sa a atras atenția că, în această perioadă istorică, libertatea de conștiință este din ce în ce mai marginalizată, chiar în state care se declară democratice.

Referitor la libertatea religioasă, Pontiful l-a citat pe Papa Benedict al XVI-lea care sublinia că: „este primul dintre drepturile omului, deoarece exprimă realitatea cea mai fundamentală a persoanei”. A prezentat date îngrijorătoare: „64% din populația mondială suferă încălcări grave ale acestui drept”.

Actualul Pontif a condamnat antisemitismul, reafirmând importanța dialogului iudeo-creștin și necesitatea păstrării libertății religioase pentru toate comunitățile, inclusiv pentru cele creștine persecutate: „[în prezent] peste 380 de milioane de credincioși suferă niveluri extreme de discriminare sau violență”.

Migranți, refugiați și deținuți
Reafirmând demnitatea fiecărei persoane umane, Papa a subliniat că „fiecare migrant este o persoană cu drepturi inalienabile”. El a condamnat acțiunile care, sub pretextul combatării ilegalității, pot atenta la demnitatea migranților și refugiaților.

În privința deținuților, a mulțumit guvernelor care au răspuns cu acte de clemență și a reafirmat necesitatea „abolirii pedepsei cu moartea, măsură care anulează orice speranță de iertare și reînnoire”.

Familia și apărarea vieții
Papa a insistat asupra rolului fundamental al familiei, afectată astăzi atât de marginalizare instituțională, cât și de fragilități interne. A reamintit că viața este „un dar de neprețuit”, iar familia trebuie pusă în condiția de a primi și ocroti viața.

Pontiful a formulat un refuz categoric: al avortului, numind drept deplorabil faptul că resurse publice sunt folosite „pentru suprimarea vieții în loc de sprijinirea mamelor și familiilor”; al maternității surogat, care „încalcă demnitatea copilului, redus la un produs, și a mamei, instrumentalizându-i trupul”. A condamnat eutanasia și a cerut sprijinirea îngrijirilor paliative și a politicilor de solidaritate. Referindu-se la dependența de droguri, a cerut un „efort comun al tuturor” pentru combaterea narcotraficului și investiții în recuperarea tinerilor și crearea de oportunități.

Crizele lumii: Ucraina, Țara Sfântă, Venezuela, Haiti, Africa, Asia
Papa a analizat situația geopolitică, subliniind rădăcina comună a conflictelor: „la originea oricărui conflict se află o rădăcină de orgoliu”.

Suveranul Pontif a cerut: „armistițiu imediat” în Ucraina și reluarea dialogului; soluția a „două state” pentru israelieni și palestinieni; soluții pașnice pentru tensiunile din Caraibe și Pacific; respectarea voinței poporului venezuelean; sprijin internațional pentru restabilirea ordinii în Haiti; o soluție durabilă pentru conflictele din regiunea Marilor Lacuri; încetarea violenței din Sudan și Sudanul de Sud; un proces incluziv de pace în Myanmar; depășirea tensiunilor din Asia de Est.

Pontiful a avertizat asupra pericolului reînnoirii „cursei înarmărilor”, inclusiv prin folosirea inteligenței artificiale fără un cadru etic.

Semne de speranță și finalul adresării
Papa a subliniat că, în ciuda contextului dramatic, pacea „rămâne un bine dificil, dar posibil” și a reamintit că este „scopul binelui nostru”, după cum afirma Sfântul Augustin.

El a evidențiat câteva semne de pace care trebuie cultivate: Acordurile de la Dayton, la 30 de ani; Declarația de pace dintre Armenia și Azerbaidjan; evoluțiile pozitive în relațiile dintre Vietnam și Sfântul Scaun.

În perspectiva celui de al optulea centenar de la moartea Sfântului Francisc de Assisi –„un om al păcii și al dialogului, recunoscut universal chiar și de cei care nu aparțin Bisericii Catolice”, Papa l-a propus ca model de viață modestă, adevăr și dialog: „O lume pașnică se construiește pornind de la o inimă smerită”.

În încheiere, Suveranul Pontif și-a exprimat dorința ca popoarele lumii „să aibă o inimă smerită și făuritoare de pace” la începutul Noului An. Participarea ES George Bologan la acest moment important subliniază continuitatea dialogului dintre România și Sfântul Scaun, precum și angajamentul comun pentru promovarea păcii, a demnității umane și a valorilor fundamentale ale societății.

Biroul de Presă EGCO
Mihaela Caba-Madarasi