La 25 aprilie 1902 s-a născut Ioan Miclea în Racova, Satu Mare. După studii de teologie și filosofie, a susținut în perioada interbelică teza de licență intitulată „Coordonatele culturii medievale: în fața profesorului Lucian Blaga. Până în anul 1948 a fost profesor de filozofie la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj. După desființarea liceului și interzicerea Bisericii Române Unite a fost arestat. După eliberarea din închisoare nu i s-a permis să lucreze decât ca muncitor necalificat. Jacques Maritain (coleg de catedra la Universitatea din Princeton cu Robert Oppenheimer), cu care s-a aflat în corespondență, l-a denumit drept „cel mai mare gânditor român” al perioadei sale. A murit la Blaj in 2 octombrie 1982. Slujba înmormântării a fost oficiată de episcopul Alexandru Todea pe 4 octombrie 1984 la Blaj. Ceremonia a fost tolerată de colonelul de Securitate Tiberiu Bățagă, responsabil cu urmărirea episcopului Todea. Înmormântarea profesorului Miclea a constituit un moment de cotitură în percepția publică, Securitatea acreditând ideea că statul comunist ar permite asistența spirituală a credincioșilor români uniți care solicită acest lucru.
Spunea pr. Miclea cu puțin timp înainte să fie arestat:
„Astăzi izvoarele de lumină ale școlilor Blajului au fost zăvorâte; făclierii unii au trecut în lumea cealaltă… Se pare că totul s-a sfârșit, că Blajul nu mai există, dar cel care crede așa se înșală…din Blaj n-a pierit decât ceea ce este pieritor; sufletul, conștiința, spiritualitatea Blajului, n-au pierit, nu pot să piară, nici nu pot fi ucise, fiindcă au trecut deja în Istorie, și în tezaurul conștiinței naționale, ele fac parte deja din sufletul acestui neam. Căci Blajul, prin activitatea sa, a creat o mișcare, o mentalitate, un mod de a fi, un comportament existențial în fața vieții, cu un cuvânt: o spiritualitate tipică, specifică, unică, îndeobște recunoscută ca Spiritualitatea Blajului”.
Sursa: Pagina de Facebook: Istoria care nu se învață la școală
