Cu această ocazie, Patriarhul Chiril a afirmat că în societate din cauza pandemiei s-au reanimat stereotipurile propagandei ateiste, bine cunoscute în fosta Uniune Sovietică. Multe persoane au fost „determinate să se îndoiască de existența lui Dumnezeu în fața tragediei de Covid-19”. Cardinalul Kurt Koch, prefect al Consiliului Pontifical pentru Unitatea Creștinilor, a confirmat spunând că „suferințele tragice și moartea unei astfel de cantități de persoane pun problema existenței lui Dumnezeu în mod mai dramatic decât oricare teorie filozofică iluministă”. Prelatul catolic a comparat catastrofa pandemiei cu cutremurul din Lisabona din 1755, când au murit 100.000 de persoane, care „a dus la îndoiala cu privire la bunătatea și atotputernicia divină”. El a invitat să se vadă timpul pandemiei ca „exodul de patruzeci de ani al poporului ebraic în pustiu, când Israel exprima insatisfacția sa față de Dumnezeu, dorind să se întoarcă la păgânismul precedent”.

Mitropolitul Hilarion (Alfeev), șef al Departamentului pentru Relațiile Ecleziastice Externe al Patriarhiei de Moscova, a afirmat la rândul său că „această tragedie globală a scos în evidență o întreagă serie de inegalități internaționale și sociale acute, pentru depășirea cărora este necesară acum mai mult ca oricând mărturia comună, precum și acțiunile comune ale creștinilor… Astăzi suntem chemați să conștientizăm provocările care se află în fața noastră și să fim în măsură să arătăm căile depășirii acestor dificultăți, împărtășite de cele mai mari Biserici creștine”. În timpul ultimului an, folosirea masivă a noilor tehnologii a constrâns și la „participarea virtuală la celebrările liturgice”. Pentru Hilarion toate acestea nu trebuie să limiteze acțiunea pastorală a Bisericii, ci „să deschidă la noile posibilități misionare”, permițând maselor enorme de persoane să participe la inițiative la care fizic nu ar putea să fie prezente nici măcar în timpuri de siguranță sanitară. În acest context „asumă o semnificație deosebită predica într-un sens mai amplu, folosind spațiile mediatice pentru proclamarea cuvântului lui Dumnezeu”, făcând mai conștientă participarea la viața Bisericii în toate dimensiunile sale.

În Rusia a fost primită cu mare fervoare și o altă inițiativă legată de a cincea aniversare a întâlnirii de la Havana, adică lansarea ediției ruse a publicației La Civiltà Cattolica. Directorul său, pr. Antonio Spadaro SJ, a dat un lung interviu corespondentei agenției Tass, Vera Sherbakova, explicând că data a fost aleasă înadins, datorită „semnificației ecumenice incredibile” a întâlnirii dintre Papa și Patriarh, despre care proiectul revistei în rusește vrea să semnifice „continuarea drumului început atunci”. Conform pr. Spadaro, în acea întâlnire „mai mult decât despre motivele teologice, valorează tensiunea de a răspunde la provocările istoriei”. Publicația istorică va putea acum „să participe la spațiul cultural enorm” al Rusiei, nu numai pentru „a împărtăși ideile noastre, ci și pentru a asculta ideile celorlalți”.

Pr. Spadaro a explicat că La Civiltà Cattolica, fondată în 1850 prin voința Papei Pius al IX-lea și încredințată iezuiților, din 2017 s-a transformat într-o publicație internațională cu 15 corespondenți care scriu din toate continentele; din aprilie 2020 apare și în limba chineză, iar din noiembrie în japoneză, la un an după vizita Papei Francisc în Japonia.

Sursa: Ercis.ro