Consiliul Conferințelor Episcopale Europene (CCEE) se alătură durerii Bisericii Universale la vestea trecerii la Domnul a Papei Francisc și îi invită pe episcopii din întreaga Europă să celebreze slujbe de pomenire pentru sufletul pontifului și pentru Biserica Catolică, aflată acum în fața provocării de a găsi un nou succesor al Sfântului Petru.
Papa „venit de la capătul lumii”, primul papă din America Latină, a fost în același timp și un papă „european”, iar noi i-am simțit apropierea profundă atât în timpul vizitelor sale pe continentul nostru, cât și prin numeroasele apeluri adresate pentru încetarea războiului care a izbucnit în inima Europei, în Ucraina.
În ultimele sale discursuri, Papa a vorbit despre o Europă chemată să „fie profetică”, pentru a putea redobândi darul păcii. Știm că el se referea la ideea creștină de pace — acea liniște adâncă spre care tindem cu toții, conștienți că pacea nu este și nici nu poate fi doar absența războiului.
Să ne însușim cuvintele profetice ale Papei Francisc și să le primim ca moștenire pentru Biserica din Europa. De-a lungul pontificatului său, el nu a încetat să ne inspire în nenumărate rânduri. A chemat Europa să se regăsească pe sine, a avertizat asupra iernii demografice care afectează continentul, a subliniat importanța familiei, a condamnat „cultura risipei”, din păcate atât de prezentă în lumea contemporană.
Fiecare apel, fiecare cuvânt al său face parte acum din angajamentul nostru ca episcopi ai Europei, pentru ca o adevărată civilizație a iubirii să poată prinde contur.
În cadrul Sfintei Liturghii celebrate împreună cu participanții la adunarea noastră plenară cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a CCEE, la 23 septembrie 2021, Papa Francisc a spus:
„Marii reconstruitori ai credinței de pe continent au făcut același lucru – gândiți-vă la patronii spirituali ai Europei. Ei și-au pus în joc micimea, având încredere în Dumnezeu. Mă gândesc la sfinți precum Sf. Martin, Francisc, Dominic, Pius, pe care îi amintim astăzi; la patroni precum Benedict, Chiril și Metodiu, Brigita, Ecaterina de Siena, Tereza Benedicta a Crucii. Ei au pornit de la ei înșiși, de la schimbarea vieții lor prin acceptarea harului lui Dumnezeu. Nu s-au temut de perioadele întunecate, de adversități sau de unele diviziuni, care întotdeauna există. Nu și-au pierdut timpul criticând sau învinuind. Ei au trăit Evanghelia, indiferent de relevanță sau de politică.”
Această învățătură este, înainte de toate, ceea ce dorim să purtăm în inimile noastre, în memoria Papei Francisc.
Către Dumnezeu, Tatăl Milostivirii, al cărui apostol neobosit a fost Sfântul Părinte, înălțăm rugăciunea noastră, cerându-I să-l primească în brațele Sale.
