Pe data de 3 octombrie 2026, la Sanctuarul Eparhial „Maica Domnului” din Oradea, Preasfinția Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, împreună cu Preasfinția Sa László Böcskei, episcopul romano-catolic de Oradea, au oficiat Sfânta Liturghie arhierească, alături de un sobor de preoți și diaconi, în prezența a sute de credincioși adunați pentru a comemora împreună 800 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Francisc de Assisi.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor, PS Virgil Bercea a amintit despre gratuitatea darurilor primite de Sfântul Francisc de la Domnul, precum și despre trecerea de la viața pământească la adevărata viață cerească:

Spune Sfântul Pavel în Apostolul de astăzi: „Fiți tari, neclintiți, prisosind întotdeauna în lucrarea Domnului”.

Suntem astăzi la 800 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Francisc de Assisi și ne răsună în gând, în inimă și în suflet aceste cuvinte ale Sfântului Pavel: „Să fiți statornici și să credeți”, să credem în iubire.

Îl vedem pe Sfântul Francisc, acum 800 de ani: un om bolnav, aproape orb, slăbit, purtând rănile lui Cristos, neputincios și fragil. Se stinge… Moartea trupească îi face pe frați să-i cânte Cântarea creaturilor, pentru ca el să se simtă liber în Cristos, pentru că știe că Domnul are ultimul cuvânt, El este Învierea.

„Fiți tari, fiți neclintiți, dăruiți totul!” Cu câtă generozitate îl vedem pe Sfântul Francisc în ultimele sale momente! Grija lui rămân frații, rămâne comunitatea.

Auzim cuvintele Evangheliei de astăzi, în care Mântuitorul spune: „Ridică-te, ia-ți patul și mergi!”. Aceste cuvinte i se adresau și Sfântului Francisc: „Ridică-te! Ridică-te cu sufletul, cu inima, ridică-te cu viața, ia-ți patul!”.

Acest pat reprezintă tot ceea ce a primit de la Dumnezeu și pe care acum trebuie să I-l redea. El Îi dăruiește lui Dumnezeu iubirea, pe toți frații pe care i-a avut în comunitate, îi dăruiește Creatorului slăbiciunea, fraternitatea și moartea și se întoarce la Viață.

Auzim în Evanghelie: „Văzând credința lor…”. Isus vedea credința celor patru persoane care îl aduceau pe slăbănog. Francisc, în ultimele clipe, înconjurat de frați, vede iubirea lor, vede credința și comuniunea dintre ei. Odată, el i-a adus pe frați la Cristos; de data aceasta, ei îl conduc cu generozitate spre Mântuitorul.

Sfântul Francisc realizează cât de importantă este credința, faptul că nimic nu ne aparține și că totul este primit în dar: primit de la Dumnezeu, dăruit gratuit fraților și restituit lui Cristos.

Este interesant cum această trecere la Domnul a Sfântului Francisc coincide cu trecerea la Domnul a PS Bogdanffy, mort la Aiud, în alte condiții decât Sfântul Francisc, dar în același duh. Ne gândim la toți fericiții noștri episcopi martiri: aceeași generozitate, aceeași dăruire, aceeași credință, aceleași gânduri: „Fiți tari!”.

Astăzi, Sfântul Francisc, la 800 de ani de la trecerea la Domnul, ne lasă o moștenire foarte simplă și profundă: „Fiți tari, fiți statornici în Domnul, fiți generoși și fiți iubitori, trăiți credința, dăruiți totul și veți avea totul!”.

Moartea este doar o trecere spre viață, este o trecere la iubirea adevărată. Sfântul Francisc L-a iubit pe Domnul, a primit totul în dar și a dăruit totul, iar la Porțiuncula, în Italia, acolo unde a cerut să fie așezat, și-a dat sufletul în mâinile Domnului.

„Fiți tari, fiți statornici, speranța niciodată nu moare. Amin!”

La finalul Sfintei Liturghii, cei doi ierarhi, așezați în naosul bisericii sanctuarului, au condus celebrarea trecerii Sfântului Francisc la Domnul, care a cuprins momente de rugăciune, interpretări muzicale și recitaluri de psalmi.

Biroul de Presă al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea
Cristian Ciulea