Marea Slujbă a Învierii se celebrează fie le miezul nopţii (mai ales în oraşe), fie la ora 4 a dimineţii (în unele parohii). La orice oră se celebrează, Oficiul Învierii trebuie bine pregătit de preot dimpreună cu întreaga parohie.
Cu câteva minute înainte de ora stabilită, preotul, îmbrăcat în toate ornatele luminate, aprinde o lumânare mare şi frumos împodobită, iar după ce se deschid uşile împărăteşti, iese cu ea din altar, invitând pe credincioşi:
Veniţi de primiți lumină!
Aceasta o repetă de trei ori, o dată central, apoi înspre dreapta şi apoi înspre stânga navei bisericii.
Toţi credincioşii îşi aprind lumânările pregătite de la lumânarea preotului, după care ies din biserică precedaţi de Crucea procesională, de prapori (doi sau patru) şi de icoana Învierii. Cu toţii ies în faţa bisericii unde este pregătită o masă pe care se aşază Sfânta Evanghelie, icoana Învierii, crucea, sfeşnice cu lumânări. În acest timp, se cântă:
Învierea Ta, Hristoase, Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri, şi pe noi, pe pământ, ne învredniceşte cu inimă curată să Te mărim.
Preotul (sau diaconul, dacă este) proclamă Evanghelia Învierii
Şi pentru ca să ne învrednicim noi a asculta Sfânta Evanghelie, pe Domnul Dumnezeul nostru să-L rugăm.
C: Doamne, îndură-Te spre noi. (de trei ori)
P: Citire din Sfânta Evanghelie după Matei (28,1-16).
C: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie!
P: Să luăm aminte!
În vremea aceea, după ce a trecut sâmbăta, când se lumina de ziua cea dintâi a săptămânii, au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul.
Şi iată s-a făcut cutremur mare, că Îngerul Domnului, coborându-se din cer şi venind, a dat la o parte piatra de pe uşa mormântului şi a stat deasupra ei.
Şi înfăţişarea lui era luminoasă ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui era albă ca zăpada.
Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau, şi s-au făcut ca nişte morţi.
Iar îngerul, vorbind femeilor, a zis: Nu vă temeţi! Ştiu că pe Isus cel răstignit Îl căutaţi.
Nu este aici. A înviat, precum a spus! Veniţi de vedeţi doar locul unde a fost pus Domnul.
Duceţi-vă degrabă şi spuneţi ucenicilor Lui că a înviat din morţi şi iată, va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată, v-am spus vouă.
Iar ele, plecând în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui.
Dar cum mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Isus le-a întâmpinat şi le-a zis: Bucuraţi-vă! Iar ele, apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat.
Atunci, Isus le-a zis: Nu vă temeţi! Mergeţi şi spuneţi fraţilor mei să meargă în Galileea; acolo Mă vor vedea.
Iar pe când se duceau, iată unii dintre păzitori, venind în cetate, au spus căpeteniilor toate cele ce s-au întâmplat.
Atunci ei, adunându-se împreună cu bătrânii şi ţinând sfat, au dat bani mulţi ostaşilor
Şi le-au zis: Spuneţi că ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat pe când noi dormeam.
Dacă însă se va auzi aceasta la dregător, noi îl vom potoli şi pe voi vă vom face fără grijă.
Iar ei, luând banii, au făcut precum au fost învăţați; şi s-a răspândit vorba aceasta între iudei până în ziua de astăzi.
C: Mărire Ţie, Doamne, mărire Ţie!
Preotul, cu faţa spre intrarea bisericii, în faţa mesei pregătite, având în mâna dreaptă cădelniţa, iar în stânga lumânarea pascală şi crucea, rosteşte solemn:
Mărire Sfintei şi Celei de o fiinţă şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi, totdeauna, acum şi pururea, şi în vecii vecilor.
C: Amin.
Preotul cântă singur troparul Învierii
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Clopotele bisericii încep să bată; de asemenea şi toaca.
Credincioşii cântă o dată
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Apoi preotul
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând.
Credincioșii
Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Preotul, stând în faţa mesei şi cădind, rosteşte cu glas înalt:
Să învie Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul (Ps. 67,1).
Credincioșii: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Preotul trece înspre dreapta, aşezându-se în latura dinspre miazăzi a mesei (considerând că biserica este orientată cu altarul spre răsărit!)
Precum se risipeşte fumul să se risipească; precum se topeşte ceara în faţa focului (Ps. 67,2a).
Hristos a înviat…
Preotul trece în partea dinspre răsărit a mesei şi rosteşte solemn:
Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar drepţii să se veselească (Ps. 67,2b-3a).
Hristos a înviat…
Preotul trece pe latura dinspre miazănoapte a mesei și rostește solemn:
Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim într-însa! (Ps. 117,24)
Hristos a înviat…
Preotul, revenit în faţa mesei, rostește solemn:
Mărire Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit.
Hristos a înviat…
Și acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!
Hristos a înviat…
Apoi preotul:
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând.
Credincioșii: Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le.
Clopotele încetează să mai bată, iar preotul, din faţa mesei, rosteşte Ectenia mare (a păcii):
Cu pace, Domnului să ne rugăm.
Poporul: Doamne, îndură-Te spre noi.
Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici şi pentru unirea tuturor, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce cu credinţă, cu evlavie şi cu frică de Dumnezeu intră într-însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru Preafericitul Părinte Papa (N), pentru Preafericitul Părintele nostru Arhiepiscopul (N), pentru Preasfinţitul Episcopul nostru (N), pentru cinstita preoţime şi cea întru Hristos diaconime, pentru tot clerul şi poporul, Domnului să ne rugăm.
Pentru conducătorii ţării noastre, pentru toţi cei ce deţin autoritate şi pentru armata ţării, Domnului să ne rugăm.
Pentru ţara noastră, pentru oraşul (satul) acesta, pentru toate oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele, Domnului să ne rugăm.
Pentru bună liniştea aerului, pentru înmulţirea roadelor pământului şi pentru timpuri de pace, Domnului să ne rugăm.
Pentru cei ce călătoresc, pentru cei bolnavi, pentru cei ce trudesc, pentru cei robiţi şi pentru mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fim mântuiți de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, îndură-Te şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioară Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
C: Ţie, Doamne.
Exclamaţiunea:
Că Ţie se cuvine toată mărirea, cinstea şi închinarea, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Este puternic înrădăcinat în parohiile noastre obiceiul de a se face procesiune în jurul bisericii, fie de trei ori, fie o dată. Procesiunea pleacă prin latura dinspre miazăzi a bisericii, adică invers acelor ceasornicului. Prin unele părţi este obiceiul de a se citi pericope evanghelice şi a se rosti ectenii în cele trei laturi ale bisericii. În alte părţi, nu se face nicio oprire.
În timpul procesiunii se bat clopotele, se bate toaca şi se cântă: Hristos a înviat….
Când procesiunea ajunge la intrare, preotul loveşte cu crucea în uşa bisericii de trei ori, spunând cu glas înalt:
Deschideţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul măririi! (Ps. 23,7)
Iar din interiorul bisericii, se întreabă:
Cine este Acesta, Împăratul măririi? (Ps. 23,8)
Preotul răspunde:
Domnul cel tare şi puternic, Domnul cel tare în luptă! (Ps. 23,8)
Aceasta se mai spune încă o dată.
A treia oară, preotul rosteşte solemn, după ce loveşte din nou în uşa bisericii cu crucea:
Deschideţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul măririi! (Ps. 23,9)
Din interiorul bisericii, se întreabă:
Cine este Acesta, Împăratul măririi? (Ps. 23,10)
Preotul răspunde:
Domnul puterilor, Acesta este Împăratul măririi! (Ps. 23,10)
Se deschid uşile bisericii, se aprind toate luminile. Preotul intră primul în biserică, urmat de credincioși. Ajuns în altar preotul aşează Evanghelia şi Sfânta Cruce pe Sfânta Masă.
Se cântă Canonul Învierii, compus de Sfântul Ioan Damaschinul. Irmosul fiecărei cântări se cântă de către preot, din altar. Canonul se cântă antifonal, de amândouă stranele. Ultimul tropar al Cântării, numit Catavasie, se cântă împreună de cele două strane.
Canonul Învierii, vers 1
Cântarea 1
Irmos
Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare! Paştile Domnului, Paştile! Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos-Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruinţă.
Hristos a înviat din morţi!
Să ne curăţăm simţirile şi să vedem pe Hristos strălucind cu neapropiata lumină a Învierii. Şi, cântându-I cântare de biruinţă, luminat să-L auzim zicând: Bucuraţi-vă!
Hristos a înviat din morţi!
Cerurile după cuviinţă să se veselească şi pământul să se bucure. Și să sărbătorească toată lumea cea văzută şi cea nevăzută; că a înviat Hristos, Bucuria cea veşnică.
Catavasia
Ziua Învierii, să ne luminăm, popoare! Paştile Domnului, Paştile! Că din moarte la viaţă şi de pe pământ la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce cântăm cântare de biruinţă.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică
Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, îndură-Te şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu harul Tău.
Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Doamna noastră, de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară, Maria, cu toţi sfinţii pomenind-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm
Exclamaţiunea
Că a Ta este stăpânirea şi a Ta este împărăţia şi puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Cântarea a 3-a
Irmos
Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru Care ne întărim.
Hristos a înviat din morţi!
Acum toate s-au umplut de lumină: şi cerul, şi pământul, şi cele de dedesubt. Deci, să prăznuiască toată făptura învierea lui Hristos, întru care s-a întărit.
Hristos a înviat din morţi!
Ieri m-am înmormântat împreună cu Tine, Hristoase; astăzi mă ridic împreună cu Tine, Cel ce ai înviat. Răstignitu-m-am ieri împreună cu Tine: Însuţi împreună mă preamăreşte, Mântuitorule, întru împărăţia Ta.
Catavasia
Veniţi să bem băutură nouă, nu din piatră stearpă făcută cu minuni, ci din izvorul nestricăciunii, cel izvorât din mormântul lui Hristos, întru Care ne întărim.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică cu exclamaţiunea
Că Tu eşti Dumnezeul nostru şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Ipacoiul, vers 4
Venind mai înainte de dimineaţă cele ce au fost cu Maria şi găsind piatra răsturnată de pe mormânt, auzit-au de la înger: Pentru ce căutaţi printre cei morţi, ca pe un om, pe Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare? Vedeţi giulgiurile cele de îngropare. Alergaţi şi vestiţi lumii că a înviat Domnul, omorând moartea; că este Fiul lui Dumnezeu, Cel ce mântuieşte neamul omenesc.
Cântarea a 4-a
Irmos
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos ca un atotputernic.
Hristos a înviat din morţi!
Parte bărbătească ce a deschis pântecele fecioresc a fost Hristos; iar ca om, Mieluşel S-a chemat. Și fără prihană a fost, Paștile noastre, ca Unul ce n-a gustat întinăciune; și, ca un Dumnezeu adevărat, desăvârşit S-a numit.
Hristos a înviat din morţi!
Ca un mieluşel de un an, Cununa cea binecuvântată de noi, Hristos, de bunăvoie pentru toţi S-a jertfit, Paştile cele curăţitoare; şi iarăși din mormânt a strălucit nouă, frumos, Soarele dreptăţii.
Hristos a înviat din morţi!
Dumnezeiescul părinte David înaintea chivotului umbrei a săltat jucând; iar noi, poporul cel sfânt al lui Dumnezeu, plinirea închipuirilor văzând, să ne veselim dumnezeieşte, că a înviat Hristos, ca un atotputernic.
Catavasia
La dumnezeiasca strajă, de Dumnezeu grăitorul Avacum să stea împreună cu noi şi să arate pe îngerul cel purtător de lumină, care a grăit cu mare glas: Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos ca un atotputernic.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică cu exclamaţiunea:
Că bun şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti, şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Cântarea a 5-a
Irmos
Să mergem dis-de-dimineaţă şi, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind.
Hristos a înviat din morţi!
Milostivirea Ta cea nemăsurată văzând-o cei ţinuţi în legăturile iadului, spre lumină se grăbeau, Hristoase, cu picioare vesele, lăudând Paştile cele veşnice.
Hristos a înviat din morţi!
Să ne apropiem, cei purtători de lumină, de Hristos, Cel ce a ieşit din mormânt ca un mire; şi să sărbătorim, împreună cu cetele cele iubitoare de sărbătoare, Paştile lui Dumnezeu cele mântuitoare.
Catavasia
Să mergem dis-de-dimineaţă şi, în loc de mir, cântare să aducem Stăpânului; şi să vedem pe Hristos, Soarele dreptăţii, tuturor viaţă răsărind.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică, cu exclamaţiunea
Că s-a sfinţit şi s-a preamărit preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Cântarea a 6-a
Irmos
Coborâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.
Hristos a înviat din morţi!
Păzind peceţile întregi, Hristoase, ai înviat din mormânt, Cel ce nu ai stricat cheile Fecioarei prin naşterea Ta, şi ne-ai deschis nouă uşile raiului.
Hristos a înviat din morţi!
Mântuitorul meu, Jertfa cea vie şi nejunghiată, ca un Dumnezeu, pe Tine însuţi de bunăvoie aducându-Te Tatălui, ai ridicat pe Adam împreună cu tot neamul înviind din mormânt.
Catavasia
Coborâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pământului şi ai sfărâmat încuietorile cele veşnice, care ţineau pe cei legaţi, Hristoase; iar a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică cu exclamaţiunea
Că Tu eşti Împăratul păcii şi Mântuitorul sufletelor noastre şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului și Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Condacul, vers 8
Deşi Te-ai coborât în mormânt, Cel ce eşti fără de moarte, puterea iadului ai zdrobit şi ai înviat ca un biruitor, Hristoase Dumnezeule, zicând femeilor mironosițe: Bucuraţi-vă! Și apostolilor Tăi pace dăruindu-le, Cel ce dai celor căzuţi ridicare.
Icosul
Pe Soarele cel mai înainte de soare, Care a apus oarecând în mormânt, întâmpinatu-L-au mai înainte de ziuă, căutându-L ca pe o zi, mironosițele femei una către alta ziceau: O, prietenelor, veniţi să ungem cu miresme Trupul cel purtător de viaţă şi îngropat, Trupul care a înviat pe Adam cel căzut, Care zace în mormânt. Să mergem, să ne sârguim ca magii şi să ne închinăm, şi să aducem miruri în loc de daruri Celui ce nu în scutece, ci în giulgiu a fost înfăşurat; şi să plângem, şi să strigăm: O, Stăpâne, scoală-Te, Cel ce dai celor căzuţi ridicare!
Apoi, clericii rostesc sau cântă în altar o dată
Învierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfântului Domn, lui Isus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şi sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim. Că Tu eşti Dumnezeul nostru, afară de Tine pe altul nu ştim, numele Tău numim. Veniţi, toţi credincioşii, să ne închinăm sfintei Învierii lui Hristos. Că iată a venit, prin Cruce, bucurie la toată lumea. Totdeauna binecuvântând pe Domnul, lăudăm învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi, cu moartea pe moarte a stricat.
Aceeași cântare o repetă de două ori cântăreții.
Apoi Stihira, vers 6
Înviind Isus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veşnică şi mare milă.
Această stihiră, de asemenea, o cântă o dată clericii în altar, apoi, de două ori, cântăreții.
Cântarea a 7-a
Irmos
Cel ce a mântuit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimeşte ca un muritor; şi, prin patimă, pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri, şi preamărit.
Hristos a înviat din morţi!
Femeile cele de Dumnezeu înţelepţite, cu miruri către Tine au alergat; și, bucurându-se, s-au închinat Ție, Dumnezeului celui viu, pe Care, ca pe un mort, cu lacrimi Te căutau; şi Paştile cele de taină învăţăceilor Tăi, Hristoase, le-au binevestit.
Hristos a înviat din morţi!
Prăznuim omorârea morţii, sfărâmarea iadului şi începutul altei vieţi, veşnice; şi, săltând, lăudăm pe Pricinuitorul, Cel unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noștri, şi preamărit.
Hristos a înviat din morţi!
Cât este de sfântă, cu adevărat, şi mult prăznuită această noapte de mântuire, şi strălucită, mai înainte vestitoare fiind a zilei celei purtătoare de lumină a Învierii, în care Lumina cea fără de ani, din mormânt, cu trupul, tuturor a strălucit.
Catavasia
Cel ce a mântuit pe tineri din cuptor, făcându-Se om, pătimeşte ca un muritor; şi, prin patimă, pe cel muritor îl îmbracă în podoaba nestricăciunii, Cel Unul binecuvântat, Dumnezeul părinţilor noştri, şi preamărit.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică cu exclamaţiunea
Fie stăpânirea împărăţiei Tale binecuvântată şi preamărită, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Cântarea a 8-a
Irmos
Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor, în care binecuvântăm pe Hristos în veci.
Hristos a înviat din morţi!
Veniţi, din rodul cel nou al viţei, al dumnezeieştii veselii, în ziua cea vestită a Învierii, de împărăţia lui Hristos să ne împărtăşim, lăudându-L ca pe un Dumnezeu, în veci.
Hristos a înviat din morţi!
Ridică împrejur ochii tăi, Sioane, şi vezi că, iată, au venit la tine fiii tăi, ca nişte făclii de Dumnezeu luminate, de la apus şi de la miazănoapte, şi de la mare, şi de la răsărit, întru tine binecuvântând pe Hristos în veci.
Preasfântă Treime, Dumnezeul nostru, mărire Ție.
Părinte Atotţiitorule şi Cuvinte şi Spirite, Fire ceea ce ești una în Trei ipostasuri, mai presus de fiinţă şi preaînalte, Dumnezeule, întru Tine ne-am botezat şi pe Tine Te binecuvântăm întru toţi vecii.
Catavasia
Această aleasă şi sfântă zi, cea dintâi a săptămânii, împărăteasă şi doamnă, praznic al praznicelor este şi sărbătoare a sărbătorilor, în care binecuvântăm pe Hristos în veci.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică cu exclamaţiunea
Că s-a binecuvântat numele Tău şi s-a preamărit împărăţia Ta, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Cântarea a 9-a
Irmos
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum şi te bucură, Sioane! Iar tu, curată, Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Fiului tău.
Stihurile
Îngerul a strigat către cea plină de har: Curată Fecioară, bucură-te! Şi iarăşi zic: Bucură-te! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt şi pe morţi i-a ridicat. Veseliţi-vă, popoare!
Măreşte sufletul meu pe Cel ce a înviat a treia zi din mormânt, pe Hristos, Dătătorul de viaţă.
Măreşte sufletul meu pe Cel ce de bunăvoie a pătimit şi S-a îngropat şi a înviat a treia zi din mormânt.
Hristos, Paştile cele noi, jertfa cea vie jertfită, Mieluşelul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.
Deşteptat-ai, după ce ai adormit, pe cei morţi din veac, răcnind împărăteşte ca un leu din Iuda.
Maria Magdalena a alergat la mormânt şi, pe Hristos văzând, ca pe un grădinar L-a întrebat!
Înger strălucitor către femei a strigat: Nu mai plângeți, că Hristos a înviat!
Hristos a înviat, Cel ce a călcat moartea şi pe morţi i-a ridicat. Popoare, veseliţi-vă!
Astăzi toată făptura se veseleşte şi se bucură, că Hristos a înviat şi iadul a prădat.
Astăzi a prădat iadul, Stăpânul, Cel ce a ridicat pe cei legaţi, pe care iadul îi avea din veac ţinuţi întru sine.
În loc de Mărire…
Măreşte sufletul meu stăpânirea Cea în trei ipostasuri şi nedespărţita Dumnezeire.
În loc de Și acum…
Bucură-te, Fecioară, bucură-te! Bucură-te, binecuvântată! Bucură-te, preamărită! Că Fiul tău a înviat a treia zi din mormânt!
O, dumnezeiescul! O, iubitul! O, preadulcele Tău glas! Căci cu noi ai făgăduit să rămâi cu adevărat, până la sfârşitul veacului, Hristoase. Pe Care întărire de nădejde credincioşii avându–Te, ne bucurăm.
O, Paştile cele mari şi preasfinţite, Hristoase! O, Înţelepciunea şi Cuvântul și Puterea lui Dumnezeu! Dă-ne nouă să ne împărtăşim cu Tine, mai adevărat, în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale.
Catavasia
Luminează-te, luminează-te, noule Ierusalime, că mărirea Domnului peste tine a strălucit. Saltă acum şi te bucură, Sioane! Iar tu, curată, Născătoare de Dumnezeu, veseleşte-te întru învierea Fiului tău.
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Ectenia mică cu exclamaţiunea
Că pe Tine Te laudă toate puterile cereşti şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.
Luminătorile
Cu trupul adormind ca un muritor, Împărate şi Doamne, a treia zi ai înviat, pe Adam din stricăciune ridicând şi moartea pierzând; Paştile nestricăciunii, lumii de mântuire!
Se cântă în sfântul altar o dată, apoi de două ori la strane.
Să mergem și noi cu Apostolii şi să-L vedem pe Hristos Care din mormânt a înviat; şi cu inimă curată unul pe altul să ne îmbrăţişăm. Paştile cele mari şi dumnezeieşti, lumii de mântuire.
La mormântul vieţii să alergăm cu picioarele care mai demult spre înşelăciune degrabă s-au mişcat. Veniţi, să nu ne întreacă femeile iarăşi, să vedem acum noua peşteră a Celui necuprins, și să vedem nu steaua, ci pe îngerul luminii strigând şi grăind: Strigaţi Hristos a înviat, Învingătorul morţii!
La Laude
Pe versul 1, propriu-zis
Toată suflarea să laude pe Domnul (Ps. 150,6). Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cei de sus! (Ps. 148,1) Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule! (Ps. 64,1)
Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui (Ps. 148,2). Ţie se cuvine cântare, Dumnezeule!
Se pun Stihirile pe 8, 4 ale Învierii, din Octoih, pe versul 1, urmate de 4 stihiri ale Paştilor, pe versul 5.
4 Stihiri ale Învierii, versul 1
Stih: Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui, lăudaţi-L după mulţimea măririi Lui (Ps. 150,2).
Lăudăm, Hristoase, patima Ta cea mântuitoare şi mărim Învierea Ta.
Stih: Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă, lăudaţi-L în psaltire şi în alăută (Ps. 150,3).
Cel ce răstignire ai răbdat şi moartea ai stricat şi ai înviat din morţi, împacă viaţa noastră, Doamne, ca un singur atotputernic.
Stih: Lăudaţi-L pe El în timpane şi în hore, lăudaţi-L în strune şi în organe (Ps. 150,4).
Cel ce iadul ai prădat şi pe om l-ai înviat cu învierea Ta, Hristoase, învredniceşte-ne pe noi cu inimă curată să Te lăudăm şi să Te mărim.
Stih: Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare, lăudaţi-L în chimvale de strigare. Toată suflarea să laude pe Domnul! (Ps. 150,5-6)
Coborârea Ta cea cu dumnezeiască cuviinţă mărindu-o, pe Tine Te lăudăm, Hristoase. Născutu-Te-ai din Fecioară şi de Tatăl nedespărţit ai rămas; pătimit-ai ca un om şi de bunăvoie răstignire ai răbdat; înviat-ai din mormânt ca dintr-o cămară ieşind, ca să mântuieşti lumea. Doamne, mărire Ţie!
Apoi Stihirile Paştilor cu Stihurile lor, vers 5
Stih: Să învie Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui, şi să fugă de la faţa Lui cei ce-L urăsc pe Dânsul.
Paştile cele sfinţite astăzi nouă s-au arătat. Paştile cele noi şi sfinte, Paştile cele de taină, Paştile cele preasfințite, Paştile, Hristos-Mântuitorul; Paştile cele fără prihană, Paştile cele mari, Paştile credincioşilor, Paştile care au deschis nouă uşile raiului, Paştile cele ce sfinţesc pe toţi credincioşii.
Stih: Precum se risipeşte fumul să se risipească, precum se topeşte ceara de la faţa focului.
Veniţi de la mormânt, femei binevestitoare, şi ziceţi Sionului: Primeşte de la noi bunele vestiri de bucurie ale Învierii lui Hristos. Veseleşte-te, saltă şi te bucură, Ierusalime, pe Împăratul-Hristos văzându-L ca pe un mire ieşind din mormânt.
Stih: Aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu, iar drepţii să se veselească.
Femeile mironosițe, foarte de dimineaţă stând înaintea mormântului Dătătorului de viaţă, aflat-au un înger pe piatră şezând; şi acela, grăind către ele, aşa a zis: Ce căutaţi pe Cel viu printre morţi? Ce plângeţi pe Cel nestricăcios ca şi cum ar fi întru stricăciune? Mergând, vestiţi învăţăceilor Lui.
Stih: Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea.
Paştile cele frumoase, Paştile Domnului, Paştile! Paştile cele preacinstite nouă ne-au răsărit! Paştile, cu bucurie unul cu altul să ne îmbrăţişăm! O, Paştile, mântuirea de întristare! Că astăzi, din mormânt ca dintr-o cămară strălucind Hristos, pe femei de bucurie le-a umplut, zicând: Vestiţi Apostolilor!
Mărire…, Şi acum… vers 5
Ziua Învierii! Şi să ne luminăm cu prăznuirea, şi unul cu altul să ne îmbrăţişăm. Să zicem: fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi; să iertăm toate pentru Înviere. Și aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le!
Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le. (de trei ori)
Acum se poate face sărutarea icoanei Învierii, a Sfintei Evanghelii şi a Sfintei Cruci, atât de către clerul slujitor, cât şi de către credincioşi. Preotul îi salută pe credincioși: Hristos a înviat! Iar credincioşii răspund: Adevărat, a înviat!
Apoi se citeşte
Cuvântul de învăţătură
al celui între sfinţi Părintele nostru Ioan Gură de Aur la sfânta şi luminata zi a măritei şi mântuitoarei Învieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru
De este cineva binecredincios şi iubitor de Dumnezeu, să se bucure de această sărbătoare frumoasă şi luminată. De este cineva slugă înţeleaptă, să intre bucurându-se întru bucuria Domnului său. De s-a ostenit cineva postind, să-şi ia acum răsplata. De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, să-şi primească astăzi plata cea dreaptă. De a venit cineva după ceasul al treilea, mulţumind, să sărbătorească. De a ajuns cineva după ceasul al şaselea, să nu se îndoiască nicidecum, căci cu nimic nu va fi păgubit. De a întârziat cineva până în ceasul al nouălea, să se apropie, nicidecum îndoindu-se. De a ajuns cineva numai în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă din pricina întârzierii, căci darnic fiind Stăpânul, primeşte pe cel de pe urmă ca şi pe cel dintâi, odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul întâi; şi pe cel de pe urmă miluieşte, şi pe cel dintâi mângâie; şi aceluia plăteşte, şi acestuia dăruieşte; şi faptele le primeşte; şi gândul îl ţine în seamă, şi lucrul îl preţuieşte, şi voinţa o laudă.
Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru; şi cei dintâi, şi cei de-al doilea, luaţi plata. Bogaţii şi săracii împreună bucuraţi-vă. Cei ce v-aţi înfrânat şi cei leneşi cinstiţi ziua. Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vă astăzi. Masa este plină, ospătaţi-vă toţi. Viţelul este mult, nimeni să nu iasă flămând. Gustaţi toţi din ospăţul credinţei; împărtăşiţi-vă toţi din bogăţia bunătăţii. Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat Împărăţia cea de obşte. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, că ne-a mântuit pe noi moartea Mântuitorului; a stins-o pe ea Cel ce a fost ţinut de ea. Prădat-a iadul Cel ce s-a coborât în iad; umplutu-l-a de amărăciune, fiindcă a gustat din trupul Lui.
Şi aceasta mai înainte văzând-o, Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amărât întâmpinându-Te pe Tine jos; amărâtu-s-a, că s-a stricat. S-a amărât că a fost batjocorit; s-a amărât că a fost omorât; s-a amărât că s-a surpat; s-a amărât că a fost legat. A primit un trup, şi de Dumnezeu a fost lovit. A primit pământ şi s-a întâlnit cu cerul. A primit ceea ce vedea şi a căzut prin ceea ce nu vedea. Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa? Înviat-a Hristos, şi tu ai fost nimicit. Înviat-a Hristos şi au căzut diavolii. Înviat-a Hristos şi se bucură îngerii. Înviat-a Hristos şi viaţa stăpâneşte. Înviat-a Hristos şi niciun mort nu este în groapă; că Hristos, înviind din morţi, începătorul celor adormiţi S-a făcut. Lui se cuvine mărirea şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin.
Se cântă troparul Sfântului Ioan Gură de Aur, pe versul 8
Din gura ta ca o lumină de foc strălucind harul, lumea a luminat, visteriile neiubirii de argint lumii a câştigat, înălţimea gândului smerit nouă ne-a arătat. Ci cu cuvintele tale învăţându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pe Cuvântul, Hristos Dumnezeu, să mântuiască sufletele noastre.
Diaconul zice Ecteniile Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta… şi Să plinim rugăciunile noastre cele de dimineaţă, Domnului… (din Liturghier, de la sfârşitul Rânduielii Utreniei).
După Exclamațiune, preotul (sau diaconul) zice: Înțelepciune. Cântăreții răspund: Binecuvântează. Preotul: Cel ce este binecuvântat, Hristos Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cântăreții: Amin. Întărește, Dumnezeule, sfânta și dreapta credință a dreptcredincioșilor creștini și sfântă Biserica Ta o păzește în veacul veacului.
Preotul, având în mână Sfânta Cruce și lumânarea pascală aprinsă, în loc de Mărire Ție, Hristoase Dumnezeul nostru, mărire Ție, zice (sau cântă) Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând.
Iar cântăreții continuă Și celor din morminte viață dăruindu-le.
Doamne, îndură-Te spre noi. (de trei ori) Părinte, binecuvântează.
Apoi, preotul face încheierea
Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le, Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi pentru ale tuturor sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de oameni iubitor.
Amin.
Preotul înalţă Crucea şi lumânarea pascală spre credincioşi, central, înspre dreapta şi înspre stânga navei bisericii, zicând de fiecare dată: Hristos a Înviat! La care credincioşii răspund: Adevărat a înviat! Iar preotul continuă: Şi nouă ne-a dăruit viaţă veşnică să ne închinăm Sfintei Învierii Lui celei de a treia zi!
Aceasta o repetă de trei ori.
