Privind Calendarul de perete vedem că pa 18 martie este sărbătorit Sfântul Chiril al Ierusalimului. (Numele Chiril corespunde grecescului Κύριλλος sau latinescului Cyrillus. La origine un derivat cu sensul dumnezeiesc, divin, din gr. Κύριος).
Sfântul Chiril s-a născut la Ierusalim, sau în apropierea Ierusalimului, se presupune, în jurul anului 315, în timpul împăratului Constantin cel Mare. Date despre viața lui, puține, sunt legate de intrarea lui timpurie în monahism, de hirotonia lui întru diaconat, preoție și de urcarea lui pe tronul arhiepiscopal al Ierusalimului, după moartea înaintașului său, Maxim, la sfârșitul anului 350. A fost exilat de mai multe ori din cauza episcopului Acachie al Cezareei, înclinat spre arianism, și a politicii împăraților romani ai timpului. Sfântul Ciril participă la Conciliul II Ecumenic de la Constantinopol din anul 381, unde a combătut erezia lui Mecedonie, stabilindu-se, în Crez, articolul despre Sfântul Spirit, „Care de la Tatăl purcede” și „Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și mărit”.
Sfântul lasă Bisericii un număr de 24 scrieri catehetice precum și reguli pentru oficiile liturgice.
După o păstorire de 35 de ani, ca arhiepiscop al Ierusalimului și 15 ani petrecuți în exil, în anul 386 trece la cele veșnice, după ce a păstrat și a transmis cu fidelitate tezeurul dreptei credințe și al frumuseții moralei creștine. În anul 1883, papa Leon al XIII-lea îl declară Doctor al Bisericii.
Pentru a ne înfrupta din profunzimea scrierilor sale catehetice, voi cita din Cateheza IV mistagogică, Despre trupul și sângele lui Hristos:
„Deci, cine va îndrăzni să se îndoiască de asta, odată ce însuși Domnul a declarat și a spus: Acesta este trupul Meu? Cine sa va îndoi vreodată să spună că nu este sângele Lui, odată ce El însuși a întărit și a spus: Acesta este sângele Meu?
Altădată Hristos, în Cana Galileii, a prefăcut, la un semn al Său, apa în vina. Nu este vrednică oare de credință și prefacerea vinului în sânge? A fost chemat la o nuntă lumească și a săvâtșit această minune nemaipomenită. Oare nu cu mult mai mult se va mărturisi că a dăruit nuntașilor spre desfătare trupul și sângele Lui?
Pentru aceasta suntem pe deplin încredințați că ne împărtășim cu trupul și cu sângele lui Hristos. În chipul pâinii ți se dă trupul, iar în chipul vinului ți se dă sângele, ca să ajungi prin împărtășirea cu trupul și cu sângele lui Hristos unit într-un singur trup și sânge cu el. Astfel ajungem și purtători de Hristos, pentru că trupul și sângele Lui se împărțește în mădularele noastre. Astfel după cuvintele fericitului Petru suntem părtași firii dumnezeiești (2 Pt. 1,6).
Nu te uita deci la pâine și la vin ca la pâine și vin obișnuit. Ele, potrivit hotărârii Stăpânului, sunt trupul și sângele lui Hristos. Chiar dacă simțirea îți bagă vreun gând de acest fel, totuși credința îți dă certitudinea faptului. Să nu judeci taina după gustare, ci, neîndoielnic încredințează-te prin credință că ai fost învrednicit de trupul și sângele lui Hristos”.
Imnurile laudelor liturgice îi conturează portretul spiritual:
„Cu înțelepciunea Cuvântului îmbogățindu-te ai izvorât râurile învățăturilor vieții și ai adăpat tot cugetul celor binecredincioși; și cu toiag dumnezeiesc păstorindu-ți turma, ai hrănit-o în dumnezeiasca livadă a cunoștnței. Pentru aceasta te lăudăm ca pe un pastor și mare învățător și apărător al credinței, ierarhe Chiril, strigând: Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să dăruiască iertare de greșeli celor ce prăznuiesc cu dragoste sfântă pomenirea ta” (Sedealna de după Cântarea a 3-a, de la Utrenie, vers 8).
„Împreună vorbitor și împreună slujitor te-ai făcut cu îngerii; căci tu, ca unul fără de trup viețuind pe pământ, părinte, te-ai arătat părtaș laolaltă cu cuvioșii și pe aceeași treaptă cu ierarhii; cu aceștia împreună dănțuind, adu-ți aminte și de noi” (Troparul cu Mărire…, de la Cântarea a 9-a a Canonului, vers4).
Pr. prof. Ioan Fărcaș
