Preasfințitul Virgil, episcop greco-catolic de Oradea, a participat pe 1 decembrie 2023, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Naționale a României în Piața Unirii din Oradea. Sărbătoarea națională a fost marcată printr-o ceremonie militară organizată la Statuia Regelui Ferdinand I, de Garnizoana Oradea și Instituția Prefectului Județului Bihor. Evenimentul a început cu intonarea Imnului Național al României, urmat de oficierea slujbei Te Deum oficiată de episcopul ortodox al Oradiei, PSS Sofronie Drincec, și alocuțiuni despre semnificația acestei zile.

Subliniind că în complexul cadru istoric actual „ astăzi, trebuie să fim mai uniți ca niciodată”, domnul Dumitru Țiplea, prefectal județului Bihor, a remarcat în discursul său cum „în acest oraș vibrant, bogat în istorie și cultură, marcăm nu doar realizările trecutului, ci și angajamentul nostru pentru un viitor comun, bazat pe valori precum solidaritatea și respectul reciproc. Conștiința națională a fost mereu prezentă în inimile românilor, indiferent de granițe. Credința, tradițiile și modul nostru de viață au unit comunitățile românești, iar regiuni precum, Maramureșul, Crișana, Moldova sau Basarabia au reușit să păstreze această identitate, secole întregi. Ne amintim de înaintași și de eforturile lor, iar moștenirea acestora ne îndeamnă să fim demni, să construim înțelegere cu toate celelalte comunități. Privind în trecut cu recunoștință, asumându-ne responsabilitatea prezentului și privind cu nădejde spre viitor, să continuăm să fim un popor unit și mândru.”

Sărbătoarea a continuat cu festivitatea depunerii de coroane, urmată de un scurt moment artistic. La final, în aplauzele publicului orădean, printre care foarte multe familii cu copii, a avut loc defilarea detașamentului de onoare.

Cu acest prilej, ne aducem aminte totodată că Marea Unire nu ar fi fost posibilă fără elita greco-catolică, principala forță care decidea pe 1  decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu vechiul regat al României. Marea Unire a fost numită de episcopul greco-catolic Demetriu Radu ca „ziua învierii neamului românesc”.

Reprezentanții Episcopiei Greco-Catolice de Oradea care au participat în 1918 la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, au fost delegați de drept sau din oficiu, reprezentanți ai protopopiatelor Eparhiei de Oradea, delegați greco-catolici implicați în societățile culturale ale vremii și delegați cu credențial.

Delegați de drept sau din oficiu: Episcopul dr. Demetriu Radu, dr. Iacob Radu (din partea Capitlului), dr. Gheorghe Miculaș (din partea Seminarului), dr. Petre Tămâian (din partea Preparandiei), dr. Grigorie Pop (din partea Cancelariei episcopale), Pr. prof. Victor Borlan (din partea Liceului de băieți din Beiuș) și Pr. prof. Camil Sălăgean (din partea Școlii civile de fete din Beiuș).

Reprezentanţi ai protopopiatelor din teritoriu: Pr. Petru Popescu (Oradea)[1], Valeriu Hetco (Beiuș), Victor Pop (Holod), Vasile Tămaș (Popești), George Pteancu (Sfârnaș), Romul Buzilă (Mădăras –Satu Mare), Pamfil Ossian (Cărășeu-Satu Mare), Petre Cupcea (Supuru de Jos-Sălaj), Gheorghe Maior (Șeitin-Arad), Nicolae Flueraş (Şimand-Arad), Victor Ghitta (Şiria-Arad) şi Dimitrie Nistor (Bocsig-Bihor).

Delegați greco-catolici implicați în societățile culturale ale vremii: Pr. dr. Augustin Maghiar (ASTRA-Oradea), Prof. dr. Vasile Chirvaiu (Reuniunea de cântări „Hilaria”-Oradea), pr. Alexandru Gera (Societatea pentru fond de teatru român), prof. Ioan Bușiția (Societatea de cântări „Lyra”), avocat Augustin Ciurdariu (Reuniunea de cântări „Armonia”), profesoarele Elena Muntean și Elena Ardelean (Reuniunea Femeilor române din Beiuș), student teolog Grigore Rițiu (Societatea Sf. Ioan Gură de Aur a studenților teologi români uniți din Oradea).

Delegați cu credențional: țăranii din satele Finiș (Ioan Mândru și Gheorghe Pălcuțiu), Sânlazăr (Grațian Horgoș), Nojorid (Petru Criste), Bedeu (Gheorghe Mureșan), Chiniz (Ioan Goie, Gheorghe Șandor, Ioan Rocica, Ilie Zacota, Gheorghe Cuibuș), alături de preotul Coriolan Manu din Abrămuț.

Printre mulțimea de făuritori și promotori ai Marii Uniri, fii ai Bisericii Greco-Catolice, îî amintim pe:

  • Iuliu Hossu, părintele sufletesc al celor 600.000 de mii de credincioși ai Diecezei sale, care, din încredintarea „Marelui Sfat al Natiunii” va citi Marii Adunări de la Alba-Iulia „DECLARAȚIA UNIRII”
  • Membrii Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria. Începând cu vicepreședintele acestui organism, Ștefan Cicio-Pop și continuând cu cei doi viitori prim-miniștri ai României Mari, Alexandru Vaida-Voevod, ce făcea parte din familia extinsă a episcopului Ioan Bob.
  • Iuliu Maniu, greco-catolic, adevăratul lider politic al românilor ardeleni, în a cărui An Jubiliar ne aflăm, la 150 de ani de la naștere și 70 de ani de la moarte, în Penitenciarul de la Sighet (1873-1953): „Este de ajuns să pun în vederea Onoratei Adunării Naționale, că unirea tuturor Românilor într-un singur regat și într-un nedespărțit Stat este nu numai un ideal sfânt, isvorât din trecutul nostru și din Comoara vieții noastre sufletești, ci este și un drept indiscutabil al nostru, în baza ființei noastre naționale unitare. Când toate acestea sunt unitare, poate încerca cineva, să împiedice manifestarea aceste unități și în ce privește viața politică, sufletește de mult înfăptuită? (…) Noi, fiii Națiunei Române de pretutindeni, suntem de aceeași obârșie, de aceeași fire, cu o singură și unitară limbă și cultură și suntem încălziți de aceleași tradiții sfinte și de aceleași aspirații mărețe.” – este doar un fragment din discursul Sfinxului de la Bădăcin în plenul Adunării Naționale.
  • Romul (Romulus) Boilă, fost secretar de cancelarie al lui Maniu, căsătorit cu nepoata acestuia, tot greco-catolic. Chiar și Ion Flueraș reprezentant marcant al social-democraților din CNRC, era născut într-o familie greco-catolică. Și avocatul orădean Aurel Lazăr avea bunic preot greco-catolic, iar tată lui Emil Hațieganu era chiar preot unit.
  • Corifeii Școlii Ardelene, preoții greco-catolici: Samuil Micu, Gheorghe Sincai și Petru Maior, care prin operele lorau trezit conștiința natională a românilor transilvaneni.
  • Părintele Alexandru Borza, întemeietorul frumoasei Gradini Botanice din Cluj,a participant activ la pregatirea Marii Uniri. A fost secretar al Consiliului National Român din Blaj si delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie.

Cu toate acestea, mulți fii ai Bisericii Române Unite au fost condamnați la ani grei de temniță pentru dorința lor de libertate. Printre ei, se numără: Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești și preotul din Șișesti, Vasile Lucaciu. Urmașii lor le-au continuat idealurile pâna la deplina împlinire, Unirea din 1918.

La mulți ani!

Biroul de Presă EGCO
Eugen Ivuț

Foto: Antonia Nica