PS Virgil Bercea la Simpozionul științific „FAMILIA MANIU ÎN ISTORIA ROMÂNILOR”

„Reușim cu adevărat să înțelegem cât este de important pentru toți oamenii acest model de om care a avut o trăire profundă spirituală și în același timp «coloană vertebrală»? Iuliu Maniu rămâne un model pentru noi”: a spus Preasfinția Sa dr. Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, în cuvântul adresat la deschiderea simpozionului științific „Familia Maniu în istoria românilor”, care a avut loc pe 7 septembrie a.c. la Primăria orașului Șimleu Silvaniei. Președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, primarul orașului Șimleu Silvaniei Mihai-Cristian Lazăr, președinteleexecutiv al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, dr. Florin-Daniel Șandru, și dr. Corina Bejinariu, manager al Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, au adresat un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenți la simpozion, printre care s-au aflat: pr. Antoniu Chifor, Vicar cu preoții în Eparhia de Oradea, pr. Nicolae Bodea, Protopop de Șimleu Silvaniei, împreună cu alți preoți din Protopopiat, elevi ai Liceului „Iuliu Maniu” din Oradea, însoțiți de pr. spiritual al acestei instituții care poartă numele marelui om politic, pr. Fiț Alexandru, și ipod. Eugen Ivuț, secretar al episcopului.

Salutându-i cu drag pe fiecare dintre cei prezenți la „această celebrare”, PSS Virgil Bercea a subliniat importanța de a ne aduce aminte că sunt 150 de ani de la naștere și 70 ani de la moartea lui Iuliu Maniu în închisoarea din Sighet, dar totodată de a reflecta în acest An jubiliar Maniu asupra dimensiunii profund spirituale ale acestei personalități elocvente:

„Anul acesta sunt și 75 de ani de la desființarea Bisericii Greco-Catolice, iar viața lui Iuliu Maniu s-a contopit cu viața Bisericii Greco-Catolice și a României Mari. Știm foarte bine că s-a născut într-o familie profund credincioasă: au fost 9 copii, legați de valorile Bisericii și de idealurile naționale. Cunoscându-și rădăcinile, el merge în formarea și pregătirea personală pe valorile înaintașilor: în familie a trăit practic într-o dinastie de preoți greco-catolici și oameni politici implicați într-un mod desăvârșit în cauza poporului român, începând cu marele Simion Bărnuțiu. În casa familiei Maniu era, și este și acum, o capelă, unde Iuliu Maniu a trăit momentele de rugăciune profund spirituale. Asista și participa la celebrarea diverselor Sacramente – a Sfintei Liturghii – acolo, în Capela din Casa de la Bădăcin, au celebrat printre alții cardinalul Iuliu Hossu, episcopul Valeriu Traian Frențiu și epsicopul Ioan Suciu. Una dintre surorile lui Iuliu Maniu a devenit călugăriță franciscană, Sora Cecilia. Cealaltă soră, Elena, a fost soția pr. Ioan Pop, Vicar al Năsăudului. Cel din urmă, murind la vârsta de 43 ani, Iuliu Maniu i-a luat la el pe sora sa Elena cu cei 4 copii, pe care i-a crescut. Pentru că a fost foarte legat de Biserică, a fost avocatul Mitropoliei. La Blaj, când ieșea pe stradă avea întotdeauna Rozariul în mână, fapt pentru care blăjenii îl chemau întotdeauna «călugărul din Bădăcin» pentru atitudinea solemnă și demnă pe care o avea.”

Iuliu Maniu a fost arestat, la 14 iulie 1947, de autoritățile comuniste și judecat pentru „înaltă trădare” când avea 74 de ani. S-a stins din viață la 5 februarie 1953 la Sighet, la 80 de ani, și, a fost îngropat în Cimitirul Săracilor, de la Sighet.Amintindu-și cele ce îi spunea adesea cardinalul Alexandru Todea când vorbea despre Iuliu Maniu, Preasfințit Virgil a subliniat încă o dată că: „Iuliu Maniu a fost un om credincios întreaga sa viață, a avut un mare caracter; rămâne un model de credință și dăruire pentru marile idealuri ale noastre. Biserica și națiunea i-au fost căpătâi, iar libertatea și demnitatea tuturor oamenilor le-a apărat cu strășnicie.”.

„Înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor”, Iuliu Maniu a spus „adevărul întreg și curat, întotdeauna”, povestea de multe ori același cardinal Todea:
„În 1953, prin luna ianuarie, Carandino îmi spunea că e foarte grav, cred că e vorba de sfârșit, dar vrea să se mărturisească –. În 2 februarie știam ca e un gardian mai bun, e și sărbătoare și mă pregătesc și eu. Maniu de fapt a fost pregătit și mi-a spus Carandino că se sculase de dimineață, și-a spus rugăciunile și aștepta cu nerăbdare. Am ridicat vizeta, cu mătura în mâna stânga, am ținut-o în loc de toiag arhieresc și am spus cuvintele acestea: Domnul Dumnezeul și Mântuitorul nostru Isus Cristos, cu darul și cu îndurările iubirii Sale să vă ierte, domnule Iuliu Maniu, de păcatele dumneavoastră, iar eu nevrednicul preot prin puterea care mi s-a dat vă iert de toate păcatele. În numele Tatălui, al Fiului și Sfântului Spirit. Amin.” Și Maniu a răspuns: «Acum pot să mor». În 5 februarie Maniu a murit.” (Alexandru Todea – 1912-2002 – episcop greco-catolic, arestat de mai multe ori între 1945-1948, apoi în 1951, a petrecut 13 ani în închisorile comuniste).

***

Exprimându-și satisfacția de a fi în mijlocul participanților la acest simpozion, președintele Consiliului Județean Sălaj, domnul Dinu Iancu Sălăjanu, a salutat această manifestare care se înscrie într-un șir lung de activități dedicate Anului Maniu, spunând „Bun venit!” tuturor celor care au ajuns la Șimleu și Bădăcin în preziua sărbătorii Nașterii Maicii Domnului „pe care o rugăm să mijlocească pe lângă Fiul Său, oblăduirea tuturor celor din familia Maniu, care au trecut în veșnicie.”. Conștientizând importanța acestor manifestări în contextul actual, social și cultural-spiritual al neamului românesc, Dinu Iancu Sălăjanu spune:

„Pentru mine, Iuliu Maniu, Sfinxul de la Bădăcin, apostol al neamului românesc din legendara Țară a Silvaniei, artizan al Marii Uniri de la 1918 a fost și va rămâne un model pentru valorile și principiile morale, dar mai ales pentru virtuțile biblice cu care a fost dăruit: biruința lui Moise, puterea lui David, înțelepciunea lui Solomon sau suferința lui Iov. De-a lungul timpului, Casa lui Iuliu Maniu a trecut prin diferite stadii, dar astăzi revine la ceea ce și-a dorit să fie Iuliu Maniu, pentru că acolo la Bădăcin putem spune că ‘avem un tot într-un mic far călăuzitor’, Iuliu Maniu – far călăuzitor în tot ceea ce înseamnă arta guvernării și a armoniei.  Bineînțeles că familia Maniu a fost strâns legată de orașul Șimleu Silvaniei, și nu întâmplător Muzeul de Artă Zalău a dorit să organizeze această manifestare la Primăria din Șimleu Silvaniei – pentru că aici s-a născut, aici a fost elev, dar am considerat întotdeauna că Șimleu Silvaniei este un leagăn al spiritualității și a culturii românești din Țara Silvaniei, care are aici rădăcinile și marginile nicăieri.” Aceasta pentru că, trec pragul Casei Memoriale de la Bădăcin oameni din toată țara și din toată lumea, ceea ce ne duce cu gândul la satisfacția împlinirii testamentului ilustrului om de Stat, fost prim-ministru al României, Iuliu Maniu, care a lăsat Casa de la Bădăcin în testament Episcopiei Greco-Catolice de Oradea „pentru formarea continuă a neamului românesc”. Elevi fără vârstă, care vin să cunoască, să se inspire din leagănul nostru, care este Casa Memorială a lui Iuliu Maniu. „Tot ceea ce facem noi aici și de-a lungul unui an se numește simplu «Recunoștință»”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Sălaj la deschiderea simpozionului științific.

La rândul său, Mihai-Cristian Lazăr, primarul orașului Șimleu Silvaniei, a adresat un cuvânt de bun-venit stimaților profesori, istorici, academicieni și distinși invitați, în „Cetatea Șimleului” care în sec. al XIX-lea și început de secol XX,  se poate considera că a fost „centrul românismului” începând cu activitatea lui Iuliu Maniu.

„Familia Maniu, în tot acest angrenaj a avut o contribuție semnificativă pentru emanciparea românilor din Transilvania„ – spune primarul orașului Șimleu, amintindu-l pe omul politic Iuliu Maniu și pe sora sa, Cecilia Maniu, un mare artizan al mișcării feministe a generației Unirii de la 1918 onestitate. Iuliu Maniu „a traversat decenii, a fost o figură proeminentă, a perioadei antebelice, interbelice și post-belice. În perioada după al II-lea Război Mondial, când țara noastră intra sub ocupație sovietică el nu a uitat cine este la Bădăcin, nu a uitat educația pe care tatăl lui, Ioan Maniu i-a dat-o aici, în Transilvania”.

«Ideea nu poți să o omori», spunea el, neabdicând nicio secundă – nici măcar în fața morții sale la Sighet – de la principiile pe care le-a propagat: „Iuliu Maniu a trăit prin valorile pe care le-a propagat, subliniază domnul Mihai-Cristian Lazăr: cinste, onestitate, intransigență, respect față de adevăr, respect pentru interesul public pus la loc de cinste – sunt valori pe care Iuliu Maniu le-a trăit și le-a însuflețit în fiecare zi.” Privind în spațiul public, aceste valori constituie tot mai rar un reper, crede vorbitorul, prin urmare, ce ne rămâne nouă? Cum putem să respectăm memoria unui astfel de înaintaș?

„Cea mai bună formă de respect, dincolo de toate omagierile pe care le putem aduce Seniorului și acestei țări, este să trăim cu aceleași valori, în fiecare zi, prin tot ceea ce facem – încheie primarul Mihai-Cristian Lazăr. Să punem la rang de cinste respectul față de adevăr, meritocrația, onestitatea. Dacă fiecare dintre noi vom face acest lucru, putem garanta că memoria lui Iuliu Maniu va fi foarte bine cinstită și de undeva din Ceruri va fi încântat de țara lui și de cetățenii lui pe care și-a dorit să îi unească.”

Dr. Florin-Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, reprezentând astfel și Guvernul României, a evidențiat figura celui care a fost „literă a Mișcării Naționale din Transilvania, artizan al Unirii de la 1918 și politician care și-a pus hotărâtor amprenta asupra României interbelice, Iuliu Maniu. El a fost o mare conștiință democratică: dacă ar fi să ne închipuim ființa morală a acestei națiuni ca pe o construcție grandioasă, Maniu poate fi considerat unul dintre stâlpii săi de rezistență”, a subliniat Florin-Daniel Șandru, urând succes tuturor cercetătorilor participanți la sesiunile de comunicări științifice.

„Dacă anul 1918 a fost un succes nesperat al României, acest lucru s-a datorat unor figuri precum Iuliu Maniu, Gh. Pop de Băsești, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiș sau Iuliu Hossu –care au considerat că emanciparea românilor este posibilă doar într-un stat democratic, iar istoria le-a dat dreptate. Să nu obosim să marcăm necesitatea stringentă a omagierii personalități democratice ale  României, precum cea a lui Iuliu Maniu, căci uitarea lor nu este doar o formă de ingratitudine colectivă, ci o manieră insidioasă de uitare a conștiinței democratice a românilor.”, a mai spus la Șimleu președintele executiv al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românescsubliniind importanța ca poveștile de viață ale acestor personalități să fie cunoscute și transmise mai departe, „ele trebuie înțelese și sfințite în același timp, doar astfel vor deveni parte organică a tinerilor, asigurând astfel prezentul și viitorul democrației românești. Căci, nimic nu omagiază mai mult figura lui Iuliu Maniu decât o societate democratică, iar astfel de societate se sprijină pe fiecare dintre membrii săi!”.

Nevoia educației, de a apropia tinerii în cercetarea corectă a istoriei, pentru a afla ceea ce îi definește până la urmă este una dintre premisele numeroaselor inițiative pe care se bazează activitatea Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, instituție de cultură subordonată Consiliului Județean Sălaj, care în parteneriat cu Primăria Orașului Șimleu Silvaniei Casa Memorială „Iuliu Maniu” Bădăcin și Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca au organizat acest simpozion. Inițiativa face parte dintr-o serie de activități dedicate anului jubiliar Iuliu Maniu, instituit de Parlamentul României, și deopotrivă din agenda Zilelor Europene ale Patrimoniului.

Acad. Ioan Bolovan,  director al Institutului de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca,  a deschis a doua parte a simpozionului „Familia Maniu în istoria românilor” cu o prezentare în plen despre „Probleme demografice în Transilvania, în discursurile lui Iuliu Maniu până la al II-lea Război Mondial”. La Casa Memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin au urmat alte douăzeci și trei de comunicări științifice susținute de 28 de cercetători și specialiști din țară, dar și de peste granițe, respectiv din Marea Britanie și Ungaria.

Celor prezenți la Bădăcin, le-a fost prezentat și romanul grafic interactiv „Iuliu Maniu”, al treilea din seria Momente din Istorie, care propune un tur virtual al Casei Memoriale „Iuliu Maniu” de la Bădăcin prin intermediul benzii desenate istorice – realizat de Mihai I. Grăjdeanu, precum și o cronologie desenată în cadre succesive a celor mai importante momente din viața lui Iuliu Maniu. Contribuția lui Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine. Prefața este semnată de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Manifestările științifice s-au încheiat pe 8 septembrie a.c. cu vernisajul  expoziției temporare: „Vinovații fără vină. Elita sălăjeană în închisorile comuniste”, la sediul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.

„Iuliu Maniu rămâne un model pentru noi. Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!” (Ps Virgil Bercea)