Mihai Eminescu și legătura sa strânsă cu greco-catolicii

Astăzi sărbătorim Ziua Culturii Naționale și aniversarea a 172 de ani de la nașterea poetului nostru național, Mihai Eminescu.

Puțini știm, însă, că unii dintre cei mai importanți oameni din viața și formarea marelui poet au făcut parte din Biserica Greco-Catolică. Așa după cum se știe, Iosif Vulcan, care provenea dintr-o veche familie greco-catolică, fiind nepotul de unchi al Episcopului Samuil Vulcan; pe lângă meritul de a fi fondat, în anul 1865, la Pesta, revista Familia, una dintre cele mai longevive reviste românești, este și cel care a deschis cu generozitate, un an mai târziu, în 1866, poarta literaturii pentru debutul lui Mihail Eminovici, un tânăr privatist de numai șaisprezece ani, aflat la Cernăuți, prilej cu care îi schimbă numele în Mihai Eminescu. Fără niciun fel de reticență, acesta acceptă noul nume, semnându-și poeziile ulterioare în acord cu propunerea vulcaniană. Astfel, putem spune, că Iosif Vulcan devine nașul literar al marelui Mihai Eminescu. Iosif Vulcan, „omul deplin” al generozității literare, ni l-a dat pe „omul deplin al culturii românești”.

În perioada ideologiei totalitare comitea o dublă blasfemie cel care spunea că Mihai Eminescu a debutat în revista Familia, care apărea în Imperiul Habsburgic, la Pesta, ba mai mult, condusă de un greco-catolic. Debutul lui Eminescu rămâne cea mai mare faptă publicistică a unui greco-catolic – deși Iosif Vulcan nu făcea paradă de greco-catolicismul său – și a unui conducător de revistă, căci ce poate fi mai important și mai onorant decât să îl debutezi în propria publicație pe cel mai valoros poet și scriitor român?

O altă legătură importantă a marelui poet Mihai Eminescu cu greco-catolicii, este cea care îl are în prim plan pe Aron Pumnul. În anul 1846 Aron Pumnul a devenit profesor la Şcolile Blajului, iar apoi a fost trimis ca bursier al Episcopiei Greco-Catolice din Blaj să primească o educaţie universitară de rang înalt la Institutul Catolic „Sfânta Barbara” din Viena. A devenit profesorul unei generaţii de tineri români excepționali, printre care Mihai Eminescu — tânărul poet care, la moartea lui, avea să scrie elegia „La mormântul lui Aron Pumnul”. Unii critici literari chiar spun că fără Aron Pumnul geniul lui Eminescu ar fi rămas necunoscut.

În primăvara anului 1866, marele poet a străbătut lungul drum, care leagă Bucovina de cetatea culturii transilvănene – Blajul. El dorea sa vadă Blajul, despre care i-a vorbit atât de frumos profesorul său de limba română Aron Pumnul, originar de pe aceste meleaguri. Ajuns după un drum greu pe Dealul Hula, străbătut aproape în totalitate pe jos, Eminescu s-a oprit la umbra unui tei și văzând orașul și-ar fi ridicat pălăria în semn de omagiu, exclamând „Te salut din inimă, Mica Roma !”.

Biroul de Presă

Surse:  cuvantul-liber.ro (Articol Ioan F. POP)

               ziarulunirea.ro