Aspecte legate de Biserica Greco-Catolică din România
În fiecare an Departamentul de Stat al SUA prezintă un raport privind libertatea religioasă în diferitele țări, printre care și România.
În actualul raport se prezintă, în primul rând, cadrul legal care recunoaște libertatea religioasă și cadrul constituțional care interzice restrângerea libertății de conștiință și credință.
În prima parte a raportului, care este de fapt o prezentare generală a întregului raport, se vorbește despre ritmul extrem de lent a restituirii proprietăților confiscate Bisericii Greco-Catolice din România, precizându-se că nici una dintre cererile acesteia de restituire nu a fost aprobată.
În secțiunea întâi, raportul tratează demografia religioasă și, în acest context, se dau două cifre pentru numărul greco-catolicilor din România: 151.000 – conform statisticii statului și 488.000 de credincioși – estimarea făcută de Biserica Greco-Catolică. Se vorbește despre punctul de vedere greco-catolic, potrivit căruia, de la ultimul recensământ, un număr important de persoane care își aveau originea în familii greco-catolice forțate să renunțe la credința lor în timpul regimului comunist, și-au redescoperit rădăcinile, declarându-și apartenența la Biserica Greco-Catolică. Se face și precizarea că majoritatea greco-catolicilor trăiesc în Transilvania iar cei de etnie ucraineană trăiesc în special în zona de nord.
În secțiunea a doua se vorbește despre respectul guvernului față de libertatea religioasă. În prima parte se reamintește legislația în vigoare, care recunoaște optsprezece confesiuni religioase, printre care și cea greco-catolică.
În ceea ce privește Biserica Greco-Catolică se subliniază că există o lege specială care prevede restituirea proprietăților care i-au fost confiscate în timpul regimului comunist și date Bisericii Ortodoxe. Deciziile de restituire ar fi făcute de o comisie mixtă, compusă din reprezentanți ai cele două biserici, ținându-se cont de „dorința credincioșilor din comunitățile care posedă aceste proprietăți”. Biserica Greco-Catolică are dreptul să acționeze în justiție în cazul în care încercările de a obține proprietățile prin dialog nu sunt fructuoase.
Referitor la practicile guvernamentale se vorbește despre o inițiativă a unui grup civic numit „Acum”, prin care se cerea Televiziunii Române să se difuzeze Sfânta Liturghie greco-catolică. S-au strâns în acest sens peste 1300 de semnături și astfel Televiziunea Română a început să difuzeze Sfinte Liturghii și alte celebrării greco-catolice.
Raportul amintește de faptul că Bisericii Greco-Catolice i s-a refuzat accesul de către Biserica Ortodoxă, de a intra în Cimitirului din Săpânța, (Maramureș), care i-a aparținut, subliniind ritmul lent de restituire a proprietăților confiscate Bisericii Greco-Catolice. Pe parcursul anului 2020 au existat 557 de cereri ale Bisericii Greco-Catolice (comparativ cu 335 în anul 2019) dar nici una dintre acestea nu a fost soluționată: proprietatea nu s-a restituit și nici nu s-au acordat despăgubiri, cum s-a făcut spre exemplu, în cazul altor culte. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) a respins toate cererile greco-catolice, datorită faptului că aceste proprietăți ar aparține acum Bisericii Ortodoxe și, deci, s-ar aplica o altă lege, invocând din nou rolul comisiei mixte amintite mai sus. Raportul precizează că în timpul regimului comunist toate lăcașurile de cult și casele parohiale greco-catolice au fost transferate în proprietatea Bisericii Ortodoxe și majoritatea celorlalte proprietăți (terenuri și clădiri) au fost transferate în proprietatea statului. Deși Biserica Greco-Catolică o cere de optsprezece ani, formarea Comisiei mixte care ar trebui să rezolve aceste cazuri nu s-a realizat.
Referitor la cazurile în justiție cu privire la retrocedări, Biserica Greco-Catolică continuă să raporteze întârzieri. Pe parcursul anului 2020 nu au existat decizii ale instanțelor cu privire la retrocedări către greco-catolici, iar în anumite cazuri autoritățile locale care trebuiau să transfere anumite terenuri către Biserica Greco-Catolică în urma unei decizii de restituire, nu au făcut acest lucru.
Organizația „Acum” a continuat să ceară Guvernului să creeze o structură care să combată discriminarea religioasă. În 2019 „Acum” trimisese o scrisoare Președintelui și Primului Ministru, făcând această cerere și afirmând că la 30 de ani de la căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică continuă să fie o victimă a persecuției religioase începute în anii 1940. Tot potrivit „Acum”, 90% din lăcașurile de cult și bunurile confiscate greco-catolicilor în timpul regimului comunist nu au fost retrocedate, iar Biserica Ortodoxă, prin intermediul mijloacelor de comunicare, continuă o campanie împotriva greco-catolicilor. Elevii greco-catolici sunt supuși presiunii de a participa la ore de religie ortodoxă; manualele școlare și diferite publicații academice distorsionează sau minimizează istoria Bisericii Greco-Catolice; în cadrul comemorărilor unor lideri din istoria țării, care au fost greco-catolici, se ignoră în mod deliberat confesiunea acestora, iar Biserica Ortodoxă nu a cerut iertare pentru toți acei colaboratori ai securității care au închis, torturat și ucis preoți greco-catolici care refuzau să se convertească la credința ortodoxă. Guvernul însă nu a răspuns acestei scrisori.
Un alt caz prezentat în Raportul Departamentului de Stat al SUA este acela al restituirii Mănăstirii Greco-Catolice din Bixad, care a fost retrocedată în acte prin decizii judecătorești dar a cărei punere în posesie a fost împiedicată de către autoritățile județene Satu Mare. Acest caz nu s-a soluționat nici la sfârșitul lui 2020.
În ceea ce privește atitudinea autorităților locale cu privire la organizarea de ceremonii de inaugurare a unor monumente ale eroilor, se dau exemplele de la Ilva Mare și Târlișua (Bistrița Năsăud) în care, în septembrie și decembrie, s-au sfințit monumente ale eroilor din Primul Război Mondial. La aceste ceremonii au fost invitați reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe iar preoții greco-catolici nu au fost invitați, în ciuda faptului că populația covârșitor majoritară din aceste localități, inclusiv eroii care erau comemorați, a fost greco-catolică înainte de anul 1948.
În secțiunea a treia se vorbește despre respectul societății pentru libertatea religioasă. Se subliniază faptul că preoți ai Bisericii Ortodoxe continuă să împiedice înmormântarea unor defuncți care aparțin confesiunilor minoritare în cimitire ortodoxe sau de stat, sau chiar cer ca aceste înmormântări să fie făcute în ritul ortodox. Un exemplu este cel al vechiului cimitir greco-catolic de la Săpânța (Maramureș) care astăzi este administrat de Biserica Ortodoxă și unde nu se permite accesul greco-catolicilor.
Potrivit unor credincioși greco-catolici, unele Arhiepiscopii ortodoxe au distorsionat istoria Bisericii Greco-Catolice în mesajul lor public. Un exemplu ar fi acela al siturilor Protopopiatelor Ortodoxe de Bistrița, Năsăud și Beclean, în care se prezenta istoria mai multor vechi biserici greco-catolice, transferate de regimul comunist în proprietatea Bisericii Ortodoxe, fără a se menționa că acele biserici, vechii preoți sau fondatorii lor au fost greco-catolici. În continuare, Raportul prezintă luarea de poziție din luna august a episcopului greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, care declara public faptul că reprezentanții Bisericii Ortodoxe plănuiau să dezmembreze și să mute vechea biserică greco-catolică de la Mănăstirea Nicula, care aparținuse Bisericii Greco-Catolice înainte ca regimul comunist să o transfere Bisericii Ortodoxe. Raportul subliniază că Episcopul Crihălmeanu a declarat că astfel de măsuri făceau parte dintr-un plan deliberat de a șterge urmele istorice ale Bisericii Greco-Catolice. Se evidențiază însă faptul că purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Ortodoxe de Cluj a publicat un comunicat prin care se spunea că biserica (de la Nicula) va fi consolidată și va urma un „proces serios de renovare”.
Secțiunea a patra se referă la politica și implicarea guvernului american și prezintă continua luare de poziție a reprezentanților Ambasadei SUA la București în favoarea îmbunătățirii proceselor de retrocedare a proprietăților. Ambasadorul personal s-a întâlnit cu reprezentanții Guvernului pentru a sublinia importanța libertății religioase. Reprezentanții ambasadei au continuat să se întâlnească și cu reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe pentru a discuta subiecte legate de libertatea religioasă și toleranță.
În această prezentare s-a vorbit doar despre acele puncte din Raportului Departamentului de Stat al SUA pe anul 2020, cu privire la Biserica Greco-Catolică. Toate punctele de vedere exprimate sunt preluate din Raport. În cele 23 de pagini ale sale, Raportul vorbește și despre celelalte culte religioase din România.
Pentru a citi raportul în limba engleză, accesați următorul link: https://www.state.gov/wp-content/uploads/2021/05/240282-ROMANIA-2020-INTERNATIONAL-RELIGIOUS-FREEDOM-REPORT.pdf
Biroul de Presă al EGCO
