Expoziţia este o colaborare între Muzeul oraşului Oradea şi Biblioteca Naţională a României.
În weekend s-a deschis în Palatul Princiar – Sala cu grifoni o amplă expoziție de carte, ce spune povestea orașului Oradea din perspectivă bibliografică. Expoziţia „Oradea sub tipar. Cărți și imagini din colecțiile Bibliotecii Naționale a României” este o colaborare între Muzeul oraşului Oradea – Complex Cultural şi Biblioteca Națională a României, în calitatea sa de principală instituție păstrătoare a memoriei scrise naționale. Expoziţia va rămâne deschisă în perioada aprilie-iulie 2021.
Cu o istorie de peste 900 de ani, Oradea este unul dintre cele mai vechi și încărcate de istorie orașe ale României, mulţi cercetători dedicând timp și efort studiului său. Expoziția reunește peste 240 de lucrări, apărute între anii 1900 și 2018, care contribuie la restituirea și reconstituirea istoriei acestui oraș.
Personalităţi, locuri, instituţii
Sunt volume în care apar personalități ce au marcat istoria Oradei și au contribuit la evoluția sa (Teodor Popa, Iosif Vulcan: vieaţa şi activitatea lui, 1941; Ion Zainea, Aurel Lazăr: 1872-1930, 1999; Marius Eppel, Vasile Mangra (1850-1918), contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii lui, 2000; Marius Eppel, Vasile Mangra: activitatea politică 1875-1918, 2004; Constantin I. Stan, Generalul Traian Moşoiu − ostaşul şi omul politic (1868-1932), 2009 ş.a.).
Alte volume sunt dedicate stilurilor arhitecturale ce împodobesc orașul (Rodica Hârcă, Oradea: decoraţii Art Nouveau, 2007; Rodica Hârcă, Oradea: arhitectură şi decoraţie neoromânească, 2011; Mircea Paşca, Arhitectul Anton Szallerbeck: stil naţional românesc, 2011; Mircea Paşca, Oradea 1900: un ghid de arhitectură, 2012; Rodica Hârcă, Oradea: Forme ornamentale şi simboluri în arhitectura Art Nouveau, 2014 etc.), sau se referă la clădirile emblematice și arhitecții care le-au dat viață (Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2009; Rodica Hârcă, Palatul Vulturul Negru, 2009; Mircea Paşca, Arhitectul Franz Löbl şi Palatul Ullmann, 2012; Mircea Paşca, Arhitecţi budapestani în Oradea anilor 1900: Marcell Komar, Dezső Jakab, Zoltán Bálint, Lajos Jámbor, Valér Mende, Vince Zoltán, 2013; Mircea Paşca, Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea, 2017 etc.).
Numeroase cărți vorbesc despre instituțiile ecleziastice orădene (Iudita Căluşer, Episcopia greco-catolică de Oradea: contribuţii monografice, 2000; Marius Eppel, La frontiera ortodoxiei româneşti: Vicariatul de la Oradea: (1848-1918), 2012; Raimondo Rudolf Salanschi, Din istoria Eparhiei Greco-Catolice de Oradea: geneză, integrare şi devenire, 2014; Silviu-Iulian Sana, Secvenţe de istorie ecleziastică: studii privind istoria Eparhiei Române Unite cu Roma de Oradea-Mare, 2009; Constantin Butişcă, Bisericile ortodoxe din Oradea şi slujitorii lor, 2013; Florian Dudaş, Constantin Butişcă, Cosmin Pintea, Vechea Catedrală Ortodoxă a Bihorului: Biserica din Velenţa (Veneţia) Orăzii, 2004 etc.).
De asemena, este prezentată şi Oradea turistică în albume și ghiduri. La intrarea în expoziţie este amenajat şi un loc de lectură, un loc în care vizitatorii expoziţiei pot lăsa un mesaj.
Proiect pilot
Directorul Muzeului oraşului Oradea, Angela Lupşea, a subliniat faptul că expoziţia se deschide în cadrul unui proiect pilot. „Suntem primul oraş care găzduieşte tot ce a fost sub tipar în ultimii ani legat de oraşul Oradea, apariţii editoriale puse la dispoziţie de Bilioteca Naţională a României. Mulţumesc doamnei director Carmen Mihaiu pentru această deschidere, şi colegului şi colaboratorului nostru Sorin Mărgărit, care a reprezentat la Bucureşti interesele instituţiei noastre la cel mai înalt nivel, fie că a fost vorba de bibliotecă, fie de Arhivele Naţionale sau ambasade”, a spus Angela Lupşea.
Manageul Bibliotecii Naționale a României, Carmen Mihaiu, s-a bucurat că a putut fi prezentă la deschiderea expoziţiei, pentru a sărbători împreună oraşul Oradea prin intermediul cărţilor. „Misiunea pe care Biblioteca Naţională şi-a asumat-o de-a lungul timpului a fost legată întotdeauna de cultura scrisă prin dezvoltarea, organizarea, prelucrarea dar mai ales prin promovarea colecţiilor atât de bogate pe care le deţine. Este important ca mesajul nostru să ajungă la public, la cititori, la cei care sunt atât de dornici să ajungă în instituţiile de cultură, şi să le putem pune la dispoziţie patrimoniul de care dispunem. Iată că printr-un parteneriat pilot reuşim să promovăm colecţia noastră formată din peste 240 de volume care spun povestea oraşului Oradea. E important să transmitem tinerilor trecutul nostru”, a încheiat Carmen Mihaiu.
Viceprimarul Arina Moş a salutat iniţiativa Muzeului oraşului Oradea pentru acest parteneriat cu Biblioteca Naţională a României, considerând că în aceste vremuri cărţile trebuie să aibă un loc important în viaţa noastră pentru că, până la urmă, „cartea este cea pe care o lăsăm moştenire copiilor noştri, în ea vor descoperi vremurile trecute şi cele pe care acum le trăim, vor descoperi oraşul Oradea.”
„Avem datoria să preţuim cartea”
Prezent la deschiderea expoziţiei, PS Virgil Bercea, episcopul greco catolic de Oradea, a mărturisit că aceste momente au o valoare cu totul deosebită pentru că se crează nişte legături. „Nu ştiu dacă realizaţi ce înseamnă această colaborare cu Biblioteca Naţională, care este a noastră, a tuturor românilor. Vorbeam mai devreme cu doamna Carmen Mihaiu că biblioteca are un patrimoniu de 12 milioane de volume. Vă daţi seama ce valoare este acolo! Întotdeauna persoanele care s-au apropiat de cartea au fost mai speciale, iar noi avem datoria ca şi creştini să preţuim cartea, şi începând cu cei de la Biblioteca Naţională a României, să propovăduim valoarea cărţii şi a ceea ce vrea să ne transmită cartea”, a încheiat episcopul.
Angela Lupşea a anunţat la final că schimbul cultural din cadrul acestui proiect pilot va continua în 19 mai, la Bucureşti, când Muzeul oraşului Oradea – Complex Cultural va fi prezent în Biblioteca Naţională a României cu o expoziţie despre Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea.
Sursa: www.bihon.ro
