,,Mă bucur să vă salut pe toţi, atât credincioşi cât şi reprezentanţi ai tuturor cultelor participante” au fost cuvintele de întâmpinare ale Preasfințitului Virgil Bercea la deschiderea serii de rugăciune. ,,A fost mai mult decât o – Octavă de rugăciune – , a fost deja o – Decadă de Rugăciune – la noi în Oradea, acesta este peisajul Oradiei, unde nu înseamnă că devenim cu toții egali, ci apreciem valorile celorlalți”.
Seara de rugăciune găzduită de Catedrala ,,Sfântul Nicolae” din Oradea s-a bucurat de mulţi invitaţi, cărora le mulţumim şi pe această cale. Programul a cuprins rugăciuni, cântări, un cuvânt de învăţătură şi binecuvântările reprezentanţilor cultelor participante. Corul Seminarului Teologic Greco-Catolic a interpretat trei pricesne, de-asemenea Corul Bisericii Reformate ,,Steaua” a interpretat trei piese cu acompaniament.
Predica principală în Biserica Greco-Catolică a revenit reprezentantului Bisericii Reformate, prin părintele Szucs Imre, traducerea acesteia fiind prezentată în rândurile care urmează:
Faptele Apostolilor 28
În drum spre Roma, Pavel, şi alte 276 de persoane au naufragiat. Locuitorii insulei i-au primit cu bunătate pe străinii naufragiaţi şi au aprins imediat un foc pentru ei. Și de data aceasta, Luca ni-l prezintă pe Pavel în acţiune: strânge vreascuri pentru foc, scutură simplu vipera de pe mâna lui, fără să păţească nimic, uimindu-i pe barbarii care aşteptau să-l vadă cum cade mort. Publius, omul cel mai de seamă în insulă, i-a găzduit cu bunăvoinţă timp de trei zile, iar tatăl lui, care era bolnav şi avea febră, a fost vindecat de către Pavel, care şi-a pus mâinile peste el şi s-a rugat pentru el. Apostolului i s-a dat putere să facă multe minuni în perioada cât a stat pe insulă, şi datorită lui, toţi ceilalți au avut de câștigat deşi era extenuat după naufragiu, fiind şi salvator al celor din corabie pe de altă parte. Pavel nu aşteaptă să fie servit de alţii, ci se implică în continuare în rezolvarea nevoilor cotidiene timp de 3 luni cât a rămas pe insula Malta. Se poate învăţa mult de aici despre slujirea pe care trebuie să o facă cei credincioşi. Putem găsi oricând motive pe care le invocăm ca să ne scuzăm indisponibilitatea de a sluji pe cei din jur, dar nu asta trebuie să facem.
Trebuie să-L ascultăm pe Dumnezeu. Dacă nu o facem, vom experimenta suferinţă şi pierdere: “Pavel a înştiinţat pe ceilalţi, şi le-a zis: “Oamenilor, călătoria văd că nu se va face fără primejdie şi fără multă pagubă …”. Sutaşul a ascultat mai mult … de stăpânul corăbiei… cei mai mulţi au fost de părere să plece cu corabia de acolo” (Faptele Apostolilor 27:9-12). Să remarcăm că dacă faci parte din majoritate, nu înseamnă că ai dreptate. De cine ascultăm? Ei îl cunosc pe Dumnezeu? Umblă ei prin credinţă sau se bazează pe mintea omenească? Domnul Isus a spus: “cine primeşte pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Mă primeşte” (loan 13:20
Scopurile lui Dumnezeu vor învinge mereu planurile oamenilor. Dumnezeu poate face ca greşelile să lucreze spre binele nostru. În urma acestui naufragiu, Pavel a acostat în Malta şi le-a prezentat oamenilor de acolo Evanghelia. În loc să ne consumăm din cauza greșelilor sau în loc să ne certăm pentru cine are dreptate şi cine nu, să încercăm să vedem mâna lui Dumnezeu.
Dumnezeu poate să ne dea mai mult decât am pierdut. “Ni s-a dat mare cinste; şi, la plecarea noastră cu corabia, ne-au dat tot ce ne trebuia pentru drum” (Faptele Apostolilor 28:10).
Nu-L limita pe Dumnezeu! El se va folosi de oameni pentru a ne binecuvânta – de oameni pe care nici măcar nu i-am cunoscut încă. Domnul Isus a spus: “Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra” (Luca 6:38). Să ne simţim încurajaţi; Dumnezeu ne va scoate la liman!
Autorul unui cântec reformat, G. Neumark, când a fost student, a mers de la universitate pe jos, noaptea nu s-a cazat într-un hotel sau într-o casă, ci în aer liber. Și într-o seară s-a întâmplat că în afara de haine, pe care le avea sub cap, toate bunurile lui, şi cărțile sale foarte prețioase, i-au fost furate.
Era un tânăr credincios, dar a fost foarte dificil de prelucrat când s-a trezit dimineața și nu a avut nimic. A fost foarte disperat: de ce a permis Dumnezeul acest furt?
Dar apoi, în timp ce a început să se gândească la ceea ce făcea Domnul, totul s-a schimbat. Și-a amintit imediat că Dumnezeu i-a păstrat viața. Hoţii ar fi putut să-l omoare. Apoi s-a gândit că Dumnezeul poate înlocui tot ceea ce a avut.
Concluzia este că s-a născut în inima lui o poezie, o melodie: „Doar staţi puțin într-o tăcere binecuvântată: veți găsi pacea în voi înșivă”.
Dar asta nu înseamnă că fără Dumnezeu omul ar fi putincios, înseamnă că inima credinciosului poate fi umplută cu pace numai prin harul Lui Dumnezeu, chiar și în mare necaz și în pericol.
Această seară marchează încheierea Decadei de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor din acest an, însă ,,rămânem uniţi în rugăciune, rămânem uniţi în Domnul” a concluzionat Preasfinţitul Virgil Bercea.
La eveniment s-au rugat împreună, pentru zece zile, zece culte creștine din Oradea, respectiv Biserica Romano-Catolică, Biserica Betania, Biserica Baptistă maghiară, Biserica Evanghelică Lutherană, Biserica Penticostală Tabor, Biserica Unitariană, Comunitatea Evreilor Mesianici, Biserica Ortodoxă, Biserica Reformată și Biserica Greco-Catolică.
Cu siguranţă pe parcursul anului vor mai urma evenimente şi acţiuni comune ale cultelor creştine, le aşteptăm şi reamintim remarca unui reprezentant al unei Biserici dintr-una din seri: ,,AVEM ATÂTA NEVOIE UNII DE ALŢII…”
Laura Ologu – Biroul Pastoral