În perioada 22 august – 1 septembrie 2019, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, prin sprijinul Congregației „Don Orione” – Oradea și a multor parohii din Eparhiile de Oradea și Maramureș, dar și prin sprijinul pelerinilor de altă dată, peste 70 de tineri și-au spus: „SĂ MERGEM ÎMPREUNĂ!”. Acesta a fost îndemnul Papei Francisc la venirea Sanctității Sale în România, îndemn care a pus în mișcare pelerinii din acest an ai tradiționalului Pelerinaj pe la Sighetu Marmației. Au mers împreună 165 de km pe jos, de la Șimleu Silvaniei la Sighetu Marmației, rugându-se pentru martirii Bisericii Catolice și ai neamului românesc.
Pelerinajul de la Șimleu Silvaniei la Sighetu Marmației este un drum, dar nu ca oricare altul, este un drum și o lecție de credință, de convertire, de rugăciune și jertfă. Este o acumulare de haruri, de cunoștințe, de stări de spirit. Este o ocazie de a crea prietenii plăcute lui Dumnezeu și un prilej de a face comuniune în rugăciune cu credincioșii parohiilor care găzduiesc familia de pelerini. Tinerii, pe lângă îmbrăcăminte, încălțăminte și o bună condiție fizică, sunt nevoiți să se înarmeze cu răbdare, cu dragoste, cu disponibilitate pentru cei din jur pentru a ajunge la destinație cu inima plină de bucurie.
S-au împlinit 20 de ani de când se organizează acest pelerinaj și anul acesta a fost diferit deoarece pelerinii nu s-au mai rugat pentru beatificarea Episcopilor martiri ai Bisericii Greco-Catolice, așa cum au făcut-o ani la rând, ci s-au rugat tocmai pentru a mulțumi lui Dumnezeu pentru darul beatificării Fericiților Episcopi martiri. Dumnezeu a răspuns rugăciunilor pelerinilor, iar pelerinajul din acest an a fost făcut în semn de recunoștință.
Au fost 7 zile de mers pe jos urmate de 3 zile de reculegere spirituală la care se adaugă ziua de întoarcere spre casă a fiecărui pelerin, nu oricum, ci în lacrimi de bucurie… Sighetu Marmației reprezintă destinația acestui pelerinaj, dar nu neapărat încheierea sa, fiindcă tinerii învață să fie pelerini pe tot parcursul anului. Învață să fie curioși în ceea ce privește istoria, învață să fie disponibili pentru cei din jur, pentru parohiile din care provin, învață să se roage, învață să conștientizeze frumosul naturii, învață să comunice, nu doar cu ajutorul rețelelor de socializare, învață se fie recunoscători pentru familiile lor, pentru darurile materiale și spirituale, învață să mănânce tot din farfurie și să fie mai puțin mofturoși, învață să renunțe la ceea ce nu le este necesar, învață să mențină prieteniile…
Totuși, „Sighetul” aduce pentru pelerini un timp al concluziilor interioare, un timp special de meditație, de reculegere, de bucurie. În cuvântul său de învățătură, pr. Marius Vișovan compara Sighetu Marmației cu Ierusalimul fiindcă pentru martiri, Sighetul este Ierusalim. Este locul în care episcopii și nu numai, au fost dispuși să își dea viața pentru Christos, pentru Evanghelie, pentru Biserică. Au fost dispuși să nu facă niciun compromis, să nu renunțe la propria lor credință. Ce frumoasă comparație…pelerini mergând spre Ierusalim!
Pe 28 august 2019, pelerinii au ajuns la Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmației – groapa comună în care au fost aruncați episcopii, oamenii politici, martirii creștini ai neamului românesc–. Cea mai frumoasă rugăciune în acel sfânt loc, un Antimis, așa cum l-a numit cardinalul Leonardo Sandri, constă în tăcere. Tăcerea unor tineri osteniți de drum, de căldură, care au parcurs pe jos 165 de km pentru cei aflați în acel sfânt loc….
La Liturghia celebrată pe29 august 2019 în Închisoarea comunistă din Sighetu Marmației, azi – Memorial – , în timpul predicii, pr. Cristian Langa i-a întrebat pe tineri: „Dacă voi nu ați fost constrânși sau plătiți să veniți la Sighet pe jos, de ce ați venit? De ce a fost nevoie să veniți?” și a dat dumnealui răspunsul: ”Pentru a da cinste unui loc, unor resturi …un loc în care cineva și-a dat viața. Pentru a lua ceva, pentru a duce ceva cu voi, o urmă. Sunteți aici nu doar pentru a lua o urmă, ci și pentru a lăsa o urmă, nu a voastră, ci a lui Christos!”.
Istoria se prezintă ca o materie foarte interesantă în Memorialul victimelor comunismului din Sighetu Marmației, căci o parte dintre cei despre care pelerinii învață timp de câteva zile, li se prezintă în față. Liturghia de la Memorial este una emoționantă, atât datorită locului în sine, care înmagazinează memoria multor vieți chinuite, cât și datorită prezenței persoanelor care au supraviețuit ororilor comuniste, persoane care încă trăiesc și care dau pelerinilor prilejul de a vorbi, de a pune întrebări și de a primi răspunsuri tocmai de la sursa vie. Anul acesta, au fost prezenți domnii Ioan Ilban, Petru Codrea, Nistor Man (3 membri ai „lotului Vișovan” din Sighet), domnul Vasile Măgurean (Baia Mare) și doamna Melania Rițiu (București). Acești supraviețuitori au fost și vor rămâne o binecuvântare palpabilă a pelerinajului.
Ziua de 30 august a fost o zi special dedicată reculegerii spirituale a pelerinilor. S-au format 7 grupuri, fiecare purtând numele unuia dintre cei șapte Episcopi martiri beatificați de către Papa Francisc la Blaj: Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Iuliu Hossu. Fiecare grup a citit din revista „Flori de Crin” și din alte surse despre episcopul al cărui nume l-au purtat, au citit discursurile Papei Francisc ținute cu ocazia vizitei Sale în România, iar seara au avut un timp pentru Adorația Euharistică, spovadă și Liturghie.
Toate zilele petrecute împreună au fost un prilej de bucurie, dar data de 31 august a fost dedicată și numită ziua bucuriei fiindcă pelerinii au sărbătorit „revelionul”, adică sfârșitul și începutul unui an bisericesc. În seara zilei de 31 august a.c., după celebrarea Sfintei Liturghii la parohia greco-catolică din Șugău-Sighet, pelerinii au mâncat tort, au prezentat scenetele cu morală pregătite pe parcursul acelei zile, au petrecut ultimele ore ale pelerinajului în jocuri, povești, cântece, dansuri…și lacrimi de dor.
Experiența pelerinajului a dat fiecărui participant un impuls pentru a face bine, oriunde și oricui! La Cimitirul Săracilor, pr. Florian Gui, inițiatorul acestui pelerinaj acum 20 de ani, s-a adresat cu mult drag pelerinilor spunându-le: „Dacă în noaptea pascală preotul spune ‘Veniți de luați lumină!’, voi, în aceste zile, ați luat multă lumină. Nu doar de la soare, ci lumină spirituală. Acolo unde vă vor duce pașii în noul an școlar, universitar, în noul an pastoral – pentru că de la 1 septembrie începe un nou an de muncă pastorală –, acolo unde vă vor duce pașii, să Îl rugați pe Bunul Dumnezeu să fiți lumină! Să Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să fim lumină și să strălucim, nu cu mândrie, nu cu îngâmfare, ci să strălucim și pentru alții!”.
Mulțumim lui Dumnezeu pentru această lecție de iubire, de credință, de fraternitate! Mulțumim Congregației „Don Orione” – Oradea, pr. Florian Gui, părintelui Mihai Fechetă pentru răbdarea și buna organizare a pelerinajului! Mulțumim tuturor preoților și credincioșilor parohiilor care au primit pelerinii cu brațele deschise, cu o masă caldă cu un zâmbet! Un gând de recunoștință pentru fiecare binefăcător și pentru fiecare pelerin!
Am mers ÎMPREUNĂ pe acest drum și sperăm că am lăsat o urmă cu rod sfânt…
Ana-Maria Oros, pelerin
* Pentru mai multe fotografii și pentru a vă alătura comunității tinerilor pelerini care merg an de an la Sighet, sunteți invitați să accesați pagina Facebook „Toți suntem pelerini”