Textul biblic
10 Nu crezi că eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le spun de la mine; dar Tatăl, care rămâne în mine, face lucrările sale. 11 Credeţi-mă! Eu sunt în Tatăl şi Tatăl în mine. Dacă nu pentru altceva, credeţi datorită lucrărilor acestora! 12 Adevăr, adevăr vă spun, cine crede în mine va face şi el lucrările pe care le fac eu şi va face şi mai mari decât acestea, căci mă duc la Tatăl. 13 Şi orice veţi cere în numele meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie glorificat în Fiul. 14 Dacă veţi cere ceva în numele meu, eu voi face. 15 Dacă mă iubiţi, veţi păzi poruncile mele 16 şi eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi pentru totdeauna, 17 Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi pentru că nu-l vede şi nici nu-l cunoaşte. Dar voi îl cunoaşteţi, pentru că rămâne la voi şi va fi în voi. 18 Nu vă voi lăsa orfani. Voi veni la voi. 19 Încă puţin şi lumea nu mă va mai vedea. Voi, însă, mă veţi vedea; pentru că eu trăiesc, veţi trăi şi voi. 20 În ziua aceea, veţi cunoaşte că eu sunt în Tatăl meu, iar voi în mine şi eu în voi. 21 Cine are poruncile mele şi le păzeşte, acela mă iubeşte, iar cine mă iubeşte va fi iubit de Tatăl meu şi eu îl voi iubi şi mă voi revela lui”.

Meditaţie
A-l iubi pe Isus înseamnă a păzi poruncile Lui, înseamnă a trăi împreună cu El, în iubirea Tatălui și a fraților. Plecând de la noi și înălțându-se la cer El nu ne lasă orfani, ci ne trimite Spiritul Său, care ne permite și nouă să iubim la fel cum a iubit și El. Dacă înainte era cu noi și alături de noi, de acum înainte va fi în noi. Cel care iubește devine lăcaș al celui iubit: îl poartă în sufletul și inima sa, ca pe însăși viața lui. Dintotdeauna noi locuim și trăim în Dumnezeu care ne iubește cu o iubire veșnică, iar dacă și noi îl iubim atunci și El este în noi la fel cum suntem și noi în El.

Cuvintele textului sunt evidente, iar înțelesul lor este clar. Cuvintele de fapt reprezintă lucruri elementare, deoarece ele fac parte din orice relație dintre persoane. Cuvântul a iubi este folosit de 10 ori, arătându-ne importanța acestuia. Omul este chemat la iubire și la ascultarea cuvântului lui Dumnezeu: cel care iubește îl ascultă pe celălalt, ține cont de cuvântul său, de aceea a iubi înseamnă a locui în cel pe care îl iubești și el să locuiască în tine. Iar în momentul în care ești locuit și locuiești în cel pe care îl iubești, atunci reușești să vezi și să cunoști plinătatea adevărului, iar această cunoaștere îți dă plinătatea vieții. În momentul în care omul cunoaște adevărul despre el și despre Dumnezeu, atunci el poate comunica acest adevăr și fraților săi,  și în același timp el este locuit de Spiritul care îi amintește mereu ceea ce a fost spus, adică Spiritul care îl ajută pe om să retrăiască mereu această experiență de iubire. Sentimentele care însoțesc aceste cuvinte a lui Cristos sunt sentimente de pace și de bucurie, nu pacea pe care o dă lumea, ci pacea pe care ne-o dăruiește Cristos nimeni nu o va putea lua niciodată de la noi.

În centru textului evanghelic de astăzi stau câteva cuvinte simple, dar profunde, și anume acelea de „a-l iubi pe Isus”, care reprezintă de fapt punctul central al creștinismului, pentru că creștinismul înseamnă înainte de toate iubire pentru Isus, a-l iubi pe Isus din tot sufletul, iar pe ceilalți ca pe noi înșine. Nu este o poruncă grea și nu ne impune greutăți pe care să nu le putem purta, nici legi speciale de purificare, sau regim alimentar sever, asceză sau tot felul de tehnici speciale de meditație.

Cea mai mare poruncă pentru creștin este iubirea unei persoane, este iubirea lui Isus, Domnul și Dumnezeul meu. Iar eu îl iubesc pentru că El m-a iubit mai întâi și și-a dat viața Sa din iubire pentru mine. Așadar, iubirea mea este un răspuns la iubirea Sa, este acea iubire pe care El însuși o are față de mine, este acea iubire infinită pe care El a primit-o de la Tatăl și care o are pentru toți oamenii, fără excepție. Este acea iubire care mă face să mă deschid față de ceilalți frați, față de întreaga omenire, acea iubire care mă definește ca și fiu al lui Dzeu și care mă face să exist ca și fiu al Său, acea iubire care mă face să trăiesc ca și fiu al lui Dumnezeu și frate al celorlalți.

după Silvano Fausti – Una comunità legge il vangelo di Giovanni
traducere şi adaptare pr. Răzvan Iacob VASILE