La câteva zile de la beatificarea celor șapte episcopi greci-catolici morți pentru credință, pe 2 iunie a.c. la Blaj, se lansează albumul Geniul greco-catolic românesc (Editura Vremea, București, 2019), realizat de  istoricul creştinismului timpuriu dr. Cristian Bădiliță și conf. dr. Laura Stanciu. Evenimentul are loc joi, 6 iunie a.c., ora 13.30, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba-Iulia (Sala de Evenimente).

Într-un interviu recent pentru ziarul Adevărul, coautorul Laura Stanciu, spune că «sintagma „tradiţie greco-catolică” n-a mai putut fi rostită vreme de o jumătate de secol în România din cauza cenzurii comuniste (…)   beatificarea celor şapte episcopi români de către Papa Francisc la Blaj are rolul de a recunoaşte aportul acestei Biserici, prin enoriaşii şi preoţii săi, la lupta împotriva regimului totalitar comunist»

Albumul Geniul greco-catolic românesc, apare odată cu vizita Papei Francisc în România, fiind un albumul dedicat personalităţilor greco-catolice, publicat în condiţii în colecţia „Fapte, Idei, Documente” a Editurii Vremea este prezentat în perioada 6-8 iunie a.c. la Târgul de Carte Alba Transilvana. De asemenea, în perioada 29 mai-2 iunie a.c., Geniul greco-catolic românesc a fost prezent la Târgul de Carte Bookfest, desfășurat la Romexpo, București.

Printre personalităţile portretizate în albumul Geniul greco-catolic românesc se află creatorii României moderne, de la Samuil Micu până la Iuliu Maniu şi Iuliu Hossu, de la Ioan Budai-Deleanu până la Simion Bărnuţiu, George Coşbuc şi Liviu Rebreanu, de la Petru Maior până la Timotei Cipariu, Augustin Bunea şi Ion Agârbiceanu. Despre ce aduce nou acest album, a vorbit autorul Cristian Bădiliță, în cadrul aceluiași interviu.

«Am pornit pe acest drum de la numele arhicunoscute intrate în memoria publică:  românii greco-catolici Petru Maior, Budai-Deleanu, Rebreanu, Coşbuc, Maniu. Am ajuns apoi la formarea Bisericii greco-catolice, să vorbim despre identitatea uniţilor şi evident despre marii anonimi care nu au intrat în conştiinţa publică – mă refer la cei şapte episcopi martiri, sau la Augustin Maior etc. Am vrut să subliniem simbioza dintre elită şi comunitate, reuşita acesteia la nivel cultural şi politic în perioada 1700-1948, desigur drama elitelor greco-catolice după înterzicerea Bisericii Române Unite – 1948-1989. Teza şi noutatea acestui volum constau în faptul că, începând cu Inochentie Micu-Klein, la 1737, şi până la interzicerea Bisericii greco-catolice de către regimul comunist, în 1948, Blajul a fost, timp de peste două secole, capitala culturii române din Ardeal. Blajul a iniţiat marele „proiect de ţară“, care poate fi rezumat astfel: occidentalizarea românilor. Din cauza cenzurii comuniste, sintagma „tradiţie greco-catolică” n-a mai putut fi rostită vreme de o jumătate de secol. Or, fără această tradiţie nu se poate explica originea însăşi a României moderne».

«Albumul de faţă prezintă o serie de personalităţi ale Bisericii greco-catolice, prima instituţie românească, de peste munţi, care a lansat, acum trei sute de ani, „proiectul de ţară” valabil şi astăzi: occidentalizarea la nivel de civilizaţie, cultură şi spiritualitate. Atâta vreme cât vom nega evidenţa şi vom continua să rămânem cu faţa spre Răsărit, vom fi doar pe jumătate români şi doar pe un sfert occidentali», subliniază Cristian Bădiliţă, în cuvântul înainte al cărţii.