VINERI ÎN SĂPTĂMÂNA A V-A DUPĂ PAȘTI – Io 8, 21-30

Textul biblic
²¹Apoi le-a zis din nou: „Eu mă duc şi mă veţi căuta, dar voi veţi muri în păcatul vostru. Unde mă duc eu, voi nu puteţi veni”. ²²Deci ziceau iudeii: „Oare se va sinucide, că spune: «Unde mă duc eu, voi nu puteţi veni»?”. ²³Dar el le-a zis: „Voi sunteţi de jos, eu sunt de sus; voi sunteţi din lumea aceasta, eu nu sunt din lumea aceasta. ²⁴V-am spus că veţi muri în păcatele voastre pentru că dacă nu veţi crede că eu sunt, veţi muri în păcatele voastre”. ²⁵Atunci i-au zis: „Tu cine eşti?”. Isus le-a zis: „Ceea ce vă spun de la început. ²⁶Am multe de spus şi de judecat cu privire la voi, însă cel care m-a trimis este adevărat, iar eu spun lumii ceea ce am auzit de la el”. ²⁷Ei n-au înţeles că le vorbea despre Tatăl. ²⁸Aşadar, Isus le-a zis: „Când îl veţi fi înălţat pe Fiul Omului, atunci veţi cunoaşte că eu sunt şi că nu fac nimic de la mine, ci vorbesc ceea ce m-a învăţat Tatăl. ²⁹Iar cel care m-a trimis este cu mine; nu m-a lăsat singur, pentru că Eu fac întotdeauna ceea ce îi place”. ³⁰Spunând acestea, mulţi au crezut în El.

Meditaţie
Isus, Fiul lui Dumnezeu, este lumina lumii, iar a-l refuza pe El înseamnă a se omorî pe sine ca și fiu și pe ceilalți în calitate de frați. De fapt uciderea Sa va fi tocmai consecința extremă a faptului că noi l-am respins, am refuzat iubirea Sa. Dar tocmai de sus de pe cruce ne va revela cine este Dumnezeu și că El este Dumnezeu: adică este iubire, o iubire mai puternică decât orice rău sau păcat, o iubire mai puternică chiar și decât moartea! Isus ni se prezintă sub numele: EU-SUNT, care este numele lui Dumnezeu, este numele cu care s-a revelat ca și eliberator în cadrul Exodului, iar apoi în exil ca și Cel ce mântuiește și eliberează din robie. Dar unde îl putem cunoaște pe acest Dumnezeu eliberator? Îl putem cunoaște și recunoaște în mod deplin în Fiul înălțat și răstignit pe cruce. Crucea ne descoperă că Isus este Dumnezeu și cine este Dumnezeu!

De multe ori noi ni-l imaginăm pe Dumnezeu ca pe un stăpân rău care îi ține sclavi pe ceilalți, un Dumnezeu exigent care dorește sacrificiul omului, și nu un Dumnezeu care se sacrifică sau un Dumnezeu care slujește din iubire. Suntem tentați mai degrabă să ne imaginăm un Dumnezeu care este departe de noi și dorește să ne ia viața, și nu un Dumnezeu care ne dăruiește viața și care este mereu aproape de noi, un Dumnezeu care este solidar cu toate slăbiciunile și suferințele noastre, un Dumnezeu care în loc să judece, se lasă judecat și condamnat. Un Dumnezeu care nu condamnă, un Dumnezeu care pare slab și neînțelept, pt că crucea este nebunie și slăbiciune pentru noi, în schimb pentru Dumnezeu ea este înțelepciunea și puterea care mântuiește lumea! Crucea ne ajută să cunoaștem în sfârșit cine este Dumnezeu. Noi toți, la fel ca și toate religiile, ne imaginam un Dumnezeu diferit și de altfel Isus a fost condamnat la moarte pentru blasfemie de către persoanele religioase, pentru că un Dumnezeu care iartă, care îl pune pe om în centru, care nu judecă, care nu condamnă, care este întru totul iubire și milostivire, este cu neputință de imaginat! Am putea spune că crucea reprezintă răul suprem, deoarece un rău mai mare decât acela de a-l răstigni pe Dumnezeu nu există, și totuși tocmai crucea devine semnul binelui suprem, deoarece Dumnezeu își dăruiește viața pentru noi cei care îl răstignim, și abia în acel moment cunoaștem cine este cu adevărat Dumnezeu.

Isus se află în piața din fața templului, în locul unde a scăpat-o de la moarte pe femeia pe care voiau să o ucidă cu pietre, potrivit legii mozaice, și în același loc vor încerca să îl ucidă cu pietre și pe El. Isus este conștient că prezentând un astfel de Dumnezeu va fi ucis și El, culmea, tocmai în numele lui Dumnezeu (a unuia fals). Și este interesant de văzut că Isus nu spune că va muri, ci spune că se întoarce la Tatăl. Există o diferență esențială în faptul că El trăiește moartea nu ca și sfârșitul a toate, ci ca moment în care se întoarce la Tatăl, ca și împlinire a misiunii Sale în mijlocul fraților Săi, ca și împlinire a iubirii și a slujirii, dăruindu-și chiar și viața pentru slujirea fraților Săi. Acest lucru ne dă și nouă curaj, pentru ca moartea să nu ne mai înspăimânte și pentru ca să nu trăim întreaga noastră viața umbriți de frica morții; ne dă curaj pentru a vedea moartea diferit, ca fiind momentul în care noi ne atingem scopul, ca și momentul în care ne întoarcem acasă, și ajungem în brațele Tatălui Ceresc.

Un alt aspect important este faptul că Isus nu moare ci este ucis. Este omorât în numele lui Dumnezeu pt că prezintă un Dumnezeu diferit de cel în care cred persoanele religioase. El este ucis pentru că dă mărturie despre un Dumnezeu care este iubire și slujire, care este iertare, care este mereu în căutarea omului și care dorește să îi mântuiască pe toți. Nu un Dumnezeu care justifică puterea și abuzul celor care vor să domine și să îi țină pe toți subjugați sau să îi distrugă pe cei care nu se supun, ci un Dumnezeu al iubirii, al libertății și al solidarității. Numai că acest lucru nu convine celor care dețin puterea, fie ea religioasă sau laică, iar Isus va fi ucis chiar tocmai de cei care dețin puterea religioasă și laică.

Un ultim aspect important este acela că chiar această ucidere a lui Isus ne va descoperi cine este Dumnezeu: este cel care trăiește astfel moartea Sa! Cel care nu cunoaște că Dumnezeu este Tată, cel care nu trăiește ca și fiu și frate, acela trăiește o viață moartă și răspândește în jurul său numai moarte. Doar dacă ne iubim unii pe alții, atunci avem viață, îl vom cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu și îl vom iubi pe Dumnezeu. Iar Isus a venit în lume pentru a ne revela pe cruce adevăratul chip al lui Dumnezeu care este iubire.

după Silvano Fausti – Una comunità legge il vangelo di Giovanni
traducere şi adaptare pr. Răzvan Iacob VASILE