Totul era doar o uitare de sine (…) Două priviri se întâlnesc la căpătâiul unei clipe… Un cerșetor aștepta monedele ploii (…) Cuvintele îmbătrânite se întorceau în alte oficii (…) Nimeni nu mai plânge lângă zidurile îndoielii (…) Să mă afund în iluzia realității ca într-o rană (…) Arunc o ultimă privire peste tăcere: sunt fragmente din poeziile volumului Poeme abandonate în cuvinte, al scriitorului și eseistului Ioan F. Pop, lansat la Oradea joi, 31 ianuarie a.c., în cadrul unui eveniment organizat de Episcopia Greco-Catolică de Oradea, Caritas Eparhial Oradea, în colaborare cu Primăria Oradea.

Evenimentul desfășurat în Sala „Traian Moșoiu” a Primăriei din Oradea, s-a bucurat de prezența unui public numeros venit să ia parte la această lansare aniversară a scriitorului orădean, care „a marcat împlinirea vârstei sexagenare printr-o nouă lansare de carte”. Cu acest prilej, i-a fost oferită autorului din partea Primăriei Oradea, prin viceprimarul Mircea Mălan, o diplomă de excelență «pentru tot ceea ce Ioan F. Pop a făcut pentru cultura orădeană și spiritualitatea acestui loc». De asemenea, pr. Mihai Vătămănelu, vicar general al Eparhiei de Oradea, a transmis gândul PS Virgil Bercea, iar filosoful Sorin Lavric, poetul Ioan Moldovan și criticul literar Ion Simuț au vorbit despre activitatea literar-filosofică a autorului.

„Cu bucuria de a fi din nou împreună, aduc binecuvîntarea și salutul Preasfinției Sale Virgil Bercea, episcopul nostru, care regretă că nu poate participa la această lansare de carte aniversară, care îl are ca protagonist pe cunoscutul scriitor și eseist Ioan F. Pop”, a spus pr. Vicar Mihai Vătămănelu, subliniind că „Episcopia Greco-Catolică de Oradea are o lungă tradiție în sprijinirea culturii autentice, a tuturor manifestărilor care îmbogățesc spiritul și credința, a celor care ne aduc mai aproape de esența umană”. În acest sens, chiar din acest an s-a inițiat seria Conferințelor orădene, prin care se dorește promovarea valorilor culturale locale și naționale la Oradea, inițiativă care a debutat pe 15 ianuarie 2019, de Ziua Culturii Naționale, cu „o captivantă prelegere despre Eminescu, ținută chiar de scriitorul Ioan F.Pop”.

Autor al zece cărți de poezie, filosofie, jurnal, studii, eseuri și cogitațiuni, apreciate de critica de specialitate, o prezență activă în revuistica românească, Ioan F. Pop transpune în cuvinte „profunde incursiuni teologice. El s-a impus în spațiul cultural printr-o abordare incitantă și printr-un stil inconfundabil. Cu o deschidere culturală impresionantă și cu o vervă contagioasă, fiind un împătimit al ideilor și al formulărilor paradoxale, scriitorul se revendică de marile spirite ale umanității”, spune pr. Vicar, notând că „în tot ceea ce scrie autorul, se observă influențele lăsate, printre alți mari gânditori, de unul dintre cei mai reputați teologi și filosofi ai lumii latine. Este vorba de Sf. Augustin, pe scrierile căruia Ioan F. Pop și-a luat doctoratul în filosofie. Problematica scrierilor sale este una complexă, cu subiecte care necesită un lung exercițiu interpretativ, propunînd soluții inedite, care pot surprinde prin modul de abordare. Dincolo de preocupările scriitoricești, acesta este o prezență culturală stimulativă, fiind oricînd gata să evidențieze avantajele culturii, a valorilor ei autentice, a interferenței cu atitudinile morale. Așa după cum se știe, numele său este prezent în cele mai importante reviste literare, iar cărțile sale se bucură -de o bună receptare critică”.

Cartea pe care o lansează cu acest prilej, Poeme abandonate în cuvinte, „spune multe despre felul cum vede autorul incursiunile scrisului poetic, multiplele sale fațete și provocări, incertitudinile și momentele de cumpănă care însoțesc parcursul vieții – continuă prelatul. Sperăm ca și pe viitor autorul să-și abandoneze preocupările spirituale doar în cuvinte lăsate în cărți… Lăsând specialiștilor plăcerea de a intra mai aplicat în complexitatea scrisului domnului Ioan F. Pop, eu vreau doar să ne bucurăm împreună de acest moment aniversar și să-i urez sărbătoritului la multe cărți și, evident, La Mulți Ani!”, a încheiat reprezentantul Episcopiei Greco-Catolice de Oradea.

Oaspetele special al evenimentului, filosoful Sorin Lavric, a mărturisit că este a doua oară când îl întâlnește pe Ioan F. Pop, de această dată la Oradea, simțind din prima clipă că îi „leagă o afinitate: un acut simț critic de inadecvare față de epocă, fiind un «etern nemulțumit»”. O nemulțumire comună care, opiniază redactorul România Liberă, „răzbate în opera lui Ioan F. Pop într-o viziune sceptică, prin abordarea de teme precum «moartea, răul, nimicul», o predilecție pentru autori nihiliști și un spirit de frondă al «intrusului care nu se simte niciunde ‘acasă’». Toate acestea, tratate cu o candoare de copil întârziat, cu o naivitate care se citește din fizionomia lui Ioan F. Pop”.

„Nu știu dumneavoastră cum stați în propriul contur, dar eu am impresia că trăiesc un vis”, a mărturisit cu aceeași ocazie poetul și eseistul Ioan Moldovan, director al revistei Familia, pentru care „fiecare dintre cei prezenți are o rațiune de a fi aici [la eveniment]. Suntem într-un vis, iar visul are toate rațiunile”, a transmis prietenul „poetului Ioan F. Pop”, care „în ciuda portretului său lăuntric, trebuie să se simtă fericit”, în eterna sa așteptare a „unui poem care va să vină, precum Așteptarea lui Godot [Samuil Beckett]”.

Poeme abandonate în cuvinte este pentru criticul și istoricul literar Ioan Simuț, profesor al Facultății de Litere a Universității Oradea și redactor al revistei Familia, „poate cea bună carte a lui Ioan F. Pop”, despre ale cărui opere se poate spune că „cea mai bună idee este aceea de a nu fi niciodată «acasă». Primul/a lui «acasă», continuă criticul literar, a fost și este poezia”. Acest ultim volum, pare să vină „pe un filon bacovian, de năpustire interioară și senzație metafizică de a nu avea acea/acel «acasă», de a vorbi despre «îngerii spaimei», gol, nimeni, nimic sau despre pustiu (…) însă modul de a scrie nu este bacovian, fiind mai degrabă o «poezie apocaliptică» dacă se poate folosi acest concept literar inspirat din proză”.

Fraza Sfântului Augustin care destăinuia: „neliniștit va fi sufletul meu, Doamne, până când nu se va odihni în Tine”, a fost cheia de interpretare reiterată de pr. Olimpiu Todorean, președinte Caritas Eparhial Oradea și moderator al evenimentului, cu prilejul lansării celei de a doua publicații a autorului Ioan F. Pop, sub egida asociației Caritas Eparhial Oradea. Ioan F. Pop, conchide pr. Todorean, este un autor pentru care „experiența scrisului este mai importantă decât experiența vieții”, cum spunea prof. Ștefan Borbely (Revista Apostrof, 1/2010).

Ioan F. Pop spune despre Poeme abandonate în cuvinte [Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018] că a simțit redactarea aceastei operă ca pe „o carte care mă scrie”, de poezie „care mă alege ea pe mine”.

„Scriu cu toate neputințele trăirii și îmi permit să scriu eu însumi, cu riscul de a nu scrie nimic”, a mărturisit joi seara în Sala „Traian Moșoiu” a Primăriei din Oradea, poetul, scriitorul și eseistul Ioan F. Pop, cu prilejul lansării ultimului său volumul de poezii.