„„Fara umbra de îndoiala pot sa fie definite bune” relatiile actuale dintre Rusia si Vatican si „aceasta nu este numai opinia mea, ci este opinia presedintelui nostru. Vladimir Putin a vorbit despre aceasta în doua întâlniri si într-o conversatie telefonica cu Papa.” Astfel a afirmat ambasadorul rus la Sfântul Scaun, Aleksandr Avdeev, într-un interviu pentru Sputnik News Italia, în ajunul reuniunii plenare a ambasadorilor si reprezentantilor permanenti ai Rusiei în lume, care este organizata la fiecare doi ani.

Interpelat cu privire la raportul dintre tara sa si Sfântul Scaun, diplomatul porneste de la amintirea calatoriei din vara trecuta în Rusia a Cardinalului Pietro Parolin, secretar de stat, în cadrul careia l-a întâlnit si pe Putin la Soci: „Cei doi oameni de stat au convenit ca relatiile bilaterale sunt efectiv bune, baza lor este solida pentru ca se împartasesc viziuni asemanatoare cu privire la lumea de astazi. Înainte de toate, rusii si Vaticanul suntem în acord în gasirea marilor amenintari din secolul al XXI-lea: divizarea continua si nedreapta a lumii în bogati si saraci, cursa înarmarilor, încalcarea regimului de neproliferare a armelor nucleare, chimice, bacteriologice si a tehnologiilor rachetelor. Sunt împartasite si pozitiile cu privire la terorism si extremism: sunt pozitii hotarâte asa cum este lupta împotriva ambelor probleme.”

„Vaticanul si noi rusii ne opunem extremismului religios, dar exista si noi realitati, noi amenintari împartasite de Papa si de Rusia: în primul rând înlocuirea adevaratei culturi cu cultura de masa. Valorile traditionale ale civilizatiei noastre crestine sunt private de semnificatia lor. Concepte precum constiinta, poruncile sunt comune pentru civilizatia noastra, pentru cei care cred si pentru cei care nu cred. Traim într-un sistem unic definit de aceste coordonate etice. Însa astazi aceste coordonate sunt private de importanta lor si aceasta preocupa Vaticanul, pe catolici, si Biserica noastra. Preocupa faptul ca treptat modul de a gândi al persoanelor trece de la un sistem educativ bazat pe literatura si pe scoala la unul bazat pe internet.”

De fapt, conform lui Avdeev, între catolici si ortodocsi exista o „teama” reala fata de „calitatea modului de a gândi” al tinerilor de astazi: desi „buni si inteligenti”, ei „citesc nu ceea ce este scris bine sau ceea ce este considerat un clasic contemporan sau din trecut, ci materiale publicitare. Pentru aceasta, evaluarile produselor intelectuale (teatru, cinema, literatura) nu se mai fac în termeni culturali sau artistici, ci comerciali. Toate acestea preocupa Vaticanul, dar si pe noi, pentru ca traim aceeasi situatie. Capitalizarea economiei duce la capitalizarea inteligentei si la slabirea valorilor morale. Nu întâmplator Papa a propus o initiativa interesanta pe care am aprobat-o în întregime: întarirea bazei morale a dreptului international. Dreptul international, si atunci când este în mâna unor figuri ostile, nu ar trebui sa fie aplicat niciodata cu cinism si în termeni birocratic demagogici, ci ar trebui sa aiba în schimb o baza etica. În acest sens diplomatia devine arta de a face sa devina posibile lucrurile în cadrul unor valori determinate. Diplomatia nu poate sa fie imorala. Sau cel putin diplomatia noastra nu este imorala.”

Cât priveste raportul dintre Biserica Catolica si Biserica Ortodoxa, Aleksandr Avdeea aminteste declaratia comuna semnata de Papa Francisc si PF Kiril la Havana, în 2015: „Un document foarte puternic, care încearca sa citeasca contemporaneitatea”, acea analiza împartasita de cele doua Biserici „coincide cu aceea a diplomatiei rusesti”, afirma el. Dupa aceea subliniaza ca: „Relatiile între cele doua Biserici sunt foarte bune. Motivul este, în mod clar, ca Vaticanul (asa cum Papa a declarat oficial) a întrerupt politica de prozelitism care era facuta în urma cu 15-20 de ani. Aceasta practica a fost întrerupta si definita pacat. Ambele parti (Papa a declarat asta public) colaboreaza în mod egal si mentinând propria unicitate. Acest lucru este important pentru Biserica.”

Revelând în colocviu unele detalii personale despre munca sa („Imediat dupa venirea mea, în primele mele luni în Vatican eram foarte confuz. Nu întelegeam unde erau organele de guvern si cele religioase pentru ca au toate nume diferite: dicastere, directii, departamente, consilii religioase. Dar încet-încet totul s-a aranjat.”), ambasadorul evidentiaza cum relatiile ruso-vaticane continua si la nivel cultural. „Exista si alte activitati cu care suntem mândri”, spune el, citând corurile ortodoxe care au concerte în bisericile din Vatican la fiecare Craciun si Paste, sau expozitia de capodopere ale iconografiei rusesti de la muzeul Rublev, organizata în sediul Ordinului de Malta (al carui reprezentant oficial al Federatiei Ruse este Avdeev) la Roma, sau expozitia dedicata tragediei Bisericii Ortodoxe Ruse în timpul perioadei staliniste inaugurata de Cardinalul Ravasi si de Mitropolitul Tikhon.

În plus, explica ambasadorul, „cooperam strâns si la nivel de arhive: Rosarkhiv, arhivele federale rusesti, au încheiat în urma cu trei ani un protocol unic în genul sau pentru a colabora cu arhivele secrete vaticane. Nimic asemanator nu s-a întâmplat înainte! Si astazi cercetatorii rusi pot veni liber în Vatican si sa caute în arhive documentele de care au nevoie. Totul este în consultare libera. Si arhivarii si cercetatorii din Vatican pot sa mearga în Rusia si sa faca acelasi lucru.”

(material Vatican Insider tradus de pr. Mihai Patrascu pentru ITRC.ro)