„Un om nu poate face un lucru mai mare decât

sa dea credinciosilor Trupul si Sângele lui Cristos si sa le ierte pacatele!”

Papa Benedict al XVI-lea

În urma cu vreo 7 ani, în timp ce ma rugam la un Sanctuar, mi-a ajuns în mâna un biletel ce continea un fragment dintr-o scrisoare scrisa de Cardinalul de Milano, Carlo Maria Martini si adresata poporului lui Dumnezeu pe care îl pastorea, în data de 24 iunie 2002, chiar cu doua saptamâni înainte de a deveni emerit.

Cuvintele Cardinalului Martini m-au marcat deoarece se refereau la vocatia la preotie. Era o scrisoare adresata parintilor din acele vremuri, invitându-i sa redescopere frumusetea si importanta de a avea copii preoti sau persoane consacrate. Într-o Italie usor secularizata si într-o Europa desacralizata, scrisoarea Cardinalului atinge o coarda sensibila a familiei. Familia moderna are din ce în ce mai putini copii si, dintre acestia, tot mai putini urmeaza calea preotiei. Astazi seminarele si manastirile se închid din lipsa de vocatii. Oare Dumnezeu nu mai cheama azi?
Orice om se bucura sa gaseasca un preot sau un calugar bun la care sa se spovedeasca si la care sa gaseasca alinare dar… se gândeste oare ca acesti preoti buni provin din familii bune? Acesti preoti buni trebuie sa fi ales preotia în detrimentul unei meserii banoase care sa-ti asigure un anumit statut social. Toti îsi doresc preoti devotati dar se straduiesc oare sa creasca copii pentru asta? Se gândesc oare sa-i îndrepte spre seminar? Unora le este frica si, oarecum, se rusineaza daca unicul lor copil doreste sa devina preot.

Putem trai fara preoti? Mult si bine (pe pamânt)! Dar trebuie sa fim constienti ca preotul a fost ales de Cristos ca sa deschida omului poarta spre Cer. Întreaga viata umana este marcata de prezenta si existenta preotului. Preotul este cel care ne boteaza. El este cel care ni-l da pe Cristos în Sfânta Euharistie, ne dezleaga de pacate si de uneltirile celui rau, el este cel care ne casatoreste si tot el este cel care ne înmormânteaza. Viata noastra este strict legata de ceea ce face preotul, ca instrument al mântuirii oferite de Dumnezeu.

Omul trebuie sa stie ca dincolo de viata aceasta trecatoare este viata eterna. Oricât am încerca sa ne îngrijim de sanatate si sa traim dupa sfatul medicului, odata si odata vom muri. Pentru ca trupul este muritor iar sufletul este vesnic. Preotul este cel care se ocupa de sufletul nostru care trebuie sa ajunga sa traiasca vesnicia alaturi de Dumnezeu, de Creatorul Sau.

Dragi parinti, va scriu…
Asa este intitulata scrisoarea Cardinalului Martini care îi invita pe parinti sa nu le fie frica deoarece un preot nu este un ratat al societatii! Preotul nu este o persoana singura si nerealizata! Preotul este o persoana cu multe relatii. Este o persoana înconjurata tot timpul de oameni pentru care îsi da viata si pe care îi ajuta. Este o persoana iubita si împlinita. Asadar, primii care sunt responsabili de o anumita pastoratie vocationala sunt parintii. Dragi parinti, Sf. Padre Pio spunea ca nu exista o bucurie mai mare pentru o familie decât aceea de a avea un fiu preot!

Multumesc!
Este momentul sa adresez multumiri calde tuturor acelor parinti care si-au educat fiii lor în spirit crestinesc si i-au îndrumat spre seminar. Este timpul sa multumesc tuturor acelor mame care colaboreaza la planul de mântuire a lui Dumnezeu, sustinându-i pe fiii lor în seminar. Este o bucurie sa avem în seminar mai multi fii de preoti, fapt ce demonstreaza ca în familia lor au înteles ca este important sa asculti glasul Domnului. Daca Dumnezeu te cheama, nu te cheama sa fii nefericit. Te cheama la fericire! Preotul este o persoana fericita deoarece este un Alter Christus! Multumesc tuturor acelor familii care au înteles acest lucru si i-au lasat pe copiii lor sa vina la seminar ca sa devina preoti… ca sa fie fericiti. Multumesc acelora care au înfruntat orice frica si provocare si au venit la seminar pentru a deveni preoti! Le multumesc pentru ca se straduiesc sa desluseasca planul divin si sa-l daruiasca pe Dumnezeu celorlalti!

În tara noastra, tot mai greu batuta de soarta, avem nevoie de oameni de caracter, avem nevoie de specialisti pe diferitele domenii, avem nevoie de politicieni buni… dar, mai mult ca oricând, avem nevoie de PREOTI! Avem nevoie de preoti dupa inima lui Dumnezeu! Dumnezeu are un plan frumos cu umanitatea! Dumnezeu are un plan deosebit de frumos si important cu România si cu Biserica noastra Greco-Catolica. I-a oferit darul martiriului, a lasat-o sa fie umilita dar a scos-o triumfatoare dupa toate ororile comunismului ateu. A facut-o sa învinga deoarece… este Biserica Lui! Si are un plan cu ea! Biserica Greco-Catolica a avut dintotdeauna si are în continuare capacitatea sa cultive vocatii la preotie si la viata consacrata, iar acest lucru, dupa cum spunea Papa Benedict al XVI-lea, este un semn al unei biserici sanatoase. Este un semn al Bisericii lui Cristos!

Dragii mei, va scriu…
Avem nevoie de preoti! Dumnezeu are nevoie de instrumente pentru a-si arata iubirea lui imensa! Dumnezeu are nevoie de preoti! Dumnezeu are nevoie de voi! Va cheama sa-L urmati! Aveti curaj si veniti sa-l urmam împreuna!

Rector