„A fost publicat documentul de lucru – ”Instrumentum laboris” – al celei de-a XV-a Adunari generale a Sinodului episcopilor convocata de papa Francisc în Cetatea Vaticanului între 3-28 octombrie 2018 pe tema ”Tinerii, credinta si discernamântul vocational”.
Sapte cuvinte cheie, dintre care ultimul este sfintenia, pentru a raspunde la asteptarile a peste 1,8 miliarde de tineri la cea de-a XV-a Adunare generala a Sinodului episcopilor din octombrie 2018 despre ”Tineri, credinta si discernamântul vocational”.
De ce un Sinod al episcopilor despre tineri
1,8 miliarde de persoane între 16 si 29 de ani, altfel spus, un sfert din omenire: atâtia sunt tinerii din lumea de astazi. Ce are de spus Biserica pentru ei si ce au tinerii de spus pentru Biserica? Documentul de lucru ”Instrumentum laboris” descrie varietatea, sperantele si dificultatile lor. Organizat în trei parti majore – A recunoaste, A interpreta si A alege – documentul ofera câteva chei de lectura a realitatii tinerilor bazându-se pe diferite surse, printre care si Chestionarul online care a adunat raspunsurile a peste o suta de mii de tineri.
Ce vor tinerii de la Biserica?
Ce vor, asadar, tinerii de astazi? Dar mai ales, ce asteptari au fata de Biserica? În primul rând, îsi doresc o ”Biserica autentica”, una care sa straluceasca prin ”valoarea exemplara, competenta, coresponsabilitate si cultura robusta”, o Biserica dispusa sa tina mai putine predici si sa împartaseasca mai mult ”situatia lor de viata în lumina Evangheliei”, o Biserica ”transparenta, primitoare, onesta, atragatoare, comunicativa, accesibila, bucuroasa si interactiva”. Pe scurt, o Biserica ”mai putin institutionala si mai mult relationala, capabila sa primeasca fara sa judece în prealabil, prietena si apropiata, primitoare si milostiva”.
Toleranta zero împotriva abuzurilor
Dar sunt si tineri care de la Biserica nu cer nimic sau cer sa fie lasati în pace, considerând-o un interlocutor nesemnificativ sau o prezenta ”stânjenitoare si iritanta”. Si în aceasta atitudine critica exista un prim motiv: scandalurile de natura sexuala si economica. Tinerii cer în privinta acestora ca Biserica ”sa-si întareasca politica de toleranta zero împotriva abuzurilor sexuale din interiorul propriilor institutii”. Un alt motiv este nepregatirea slujitorilor hirotoniti, care nu stiu sa intercepteze sensibilitatea tinerilor, precum si stradania Bisericii însesi ”de a justifica propriile pozitii doctrinare si etice în fata societatii contemporane”.
Sapte cuvinte cheie pentru Sinodul despre tineri
”Instrumentum laboris” a fost prezentat presei marti, 19 iunie 2018, la Sala de presa a Sf. Scaun de secretarul general si de sub-secretarul Sinodului episcopilor, cardinalul Lorenzo Baldisseri, respectiv, mons. Fabio Fabene, însotiti de cei doi secretari speciali ai celei de-a XV-a Adunari generale a Sinodului episcopilor: preotul iezuit Giacomo Costa si preotul salezian Rossano Sala. Întregul document are la baza sapte cuvinte cheie: ascultare, însotire, convertire, discernamânt, provocari, vocatie si sfintenie.
Ascultare
Primul cuvânt cheie este ascultare. Tinerii doresc sa fie ascultati cu empatie ”chiar acolo unde se afla, devenind partasi ai existentei lor de fiecare zi”. Vor ca parerile lor sa fie luate în considerare, se straduiesc sa se simta o parte activa din viata Bisericii, protagonisti si nu doar destinatari ai evanghelizarii. Toti tinerii si-au exprimat vointa de a fi ascultati, fara nicio exceptie, tinând cont ca ”ascultarea este prima forma de limbaj adevarat si îndraznet pe care tinerii îl cer cu insistenta din partea Bisericii”. Iar acolo unde sunt oferite ”ascultare, primire si marturie în mod creativ si dinamic iau nastere sintonii si simpatii” aducatoare de roade.
Însotire
Tinerii cer din partea Bisericii disponibilitatea de a fi însotiti, iar însotirea se prezinta drept al doilea cuvânt cheie pentru ”Instrumentum laboris”. O însotire spirituala, psihologica, formativa, familiala, vocationala. Capacitatea de însotire ”nu este optionala în raport cu îndatorirea de a educa si evangheliza tinerii, ci o datorie ecleziala si un drept al fiecarui tânar”; ajuta la formarea constiintei si a libertatii, la cultivarea viselor dar si la realizarea unor ”pasi concreti în strâmtorarile vietii”. În aceasta privinta, se dovedeste de o importanta centrala rolul familiei care ”continua sa reprezinte o referinta privilegiata în procesul de dezvoltare integrala a persoanei”, desi se simte necesitatea unei reflectii despre figura tatalui, a carui ”absenta sau evanescenta” produce ”ambiguitate si goluri”. În acelasi timp, tinerii acorda o atentie relevanta scolii si comunitatii crestine, care îi ajuta sa nu se simta singuri, dati la o parte sau abandonati în parcursul de crestere.
Convertire
Al treilea cuvânt cheie este ”convertire”, cu diversele sale întelesuri indicate în documentul de pregatire sinodala. Pe de o parte, se subliniaza drama tinerilor crestini care ”reprezinta o minoritate expusa la violenta si presiunea majoritatii, care pretinde convertirea lor”, iar pe de alta, cerinta ”unei convertiri de sistem” în domeniul educational, pentru ca toate structurile formative si reprezentantii acestora sa investeasca mai mult în ”formarea lor integrala”, astfel încât sa nu ”transmita doar un continut”, ci sa fie si ”marturisitori de maturitate umana” care sa-i transforme pe tineri în protagonisti ai propriei existente. O alta latura a cuvântului cheie mentionat mai sus este ”convertirea ecologica”: tinerii sunt foarte sensibili în aceasta privinta si aportul lor este indispensabil pentru a lansa o schimbare durabila în stilul de viata. În fine, se remarca o ”necesara si curajoasa convertire culturala a Bisericii”, astfel încât ”sa recunoasca, sa faca spatiu si sa încurajeze” creativitatea unica si necesara a vietii consacrate, ”loc specific de exprimare a geniului feminin”.
Discernamânt
Printre cuvintele cele mai des folosite în document figureaza ”discernamântul”, al patrulea cuvânt cheie, înteles ca ”stil al unei Biserici în iesire” pentru a raspunde la exigentele tinerilor. ”Am ajuns acum ca în fata unui zid”, scrie un tânar, ”si vreau sa dau un sens profund vietii mele. Cred ca am nevoie de discernamânt în fata acestui gol”. ”Dinamica spirituala” pentru ”a recunoaste si a primi vointa lui Dumnezeu în concret”, discernamântul trebuie oferit tinerelor generatii ca ”instrument de lupta” care sa-i faca ”în masura sa recunoasca timpii lui Dumnezeu”, pentru ”a nu risipi” inspiratiile sale si ”îndemnul sau de a creste”. ”Un dar si un risc” în acelasi timp, pentru ca nu este imun în fata erorii, discernamântul îi învata pe tineri ”disponibilitatea de a-si asuma deciziile care costa”. În domeniul vocational, în plus, justul discernamânt va trebui sa se foloseasca de persoane competente si de ”structuri de animatie adecvate, eficiente si eficace, atractive si luminoase pentru stilul relational si dinamica fraterna pe care o genereaza”.
Provocari
Inevitabil, unul dintre cuvintele cheie nu putea fi decât ”provocari”. Discriminari religioase, rasism, nesiguranta locului de munca, saracia, dependenta de droguri, alcoolism, bulling, exploatare sexuala, pedo-pornografia, coruptia, dificultatea accesului la studiu, singuratate… Provocarile pe care tinerii trebuie sa le înfrunte în timpurile de fata sunt nenumarate. Multe dintre ele – se aminteste în ”Instrumentum laboris” – decurg din fenomene de exclusiune, din ”cultura rebutului”, din folosirea improprie a noilor tehnologii digitale pe cât de raspândite pe atât de riscante prin asa numitul ”dark web”. Importanta, în acelasi timp, chestiunea tinerilor migranti care deseori ajung victime în traficul cu fiinte umane, pentru care documentul sinodal cere ”sa se activeze parcursuri de tutela juridica a demnitatii lor si capacitate de actiune, promovând cai de integrare în societatea de destinatie”. Întreaga activitate pastorala, de aceea, inclusiv pastoratia tinerilor, este chemata sa ”evite forme de ghettou si sa promoveze ocazii reale de întâlnire”. Din fericire, nu lipsesc provocarile pozitive: muzica si valoarea ei de socializare, sportul care duce la îngrijirea si disciplina trupului, la munca în echipa, la respectul fata de reguli si spiritul de sacrificiu; prietenia între cei de-o seama, adevarat ”instrument de emancipare în contextul familiar, de consolidare a identitatii si de crestere a competentelor relationale”.
Vocatie
Nu putea lipsi, desigur, cuvântul ”vocatie”, inclus în tema generala a adunarii sinodale. În acest domeniu, documentul de pregatire sinodala pune în lumina o dificultate obiectiva: tinerii au ”o viziune redusa” despre cuvântul ”vocatie”. Aceasta perceptie genereaza ”o mare prejudecata” pentru ca pastoratia vocationala este vazuta ca ”o activitate finalizata exclusiv spre recrutarea de preoti si calugari”. De aici, apare necesitatea de a regândi pastoratia vocationala a tinerilor astfel încât sa devina ”de adânca respiratie” si ”semnificativa pentru toti tinerii”. Fiecare tânar, de fapt, are o vocatie a sa pe care o poate exprima în diferite domenii – familie, studiu, profesie, politica… – devenind ”un centru de integrare pentru toate dimensiunile persoanei”: talentul natural, competentele dobândite, reusitele si falimentele pe care povestea vietii oricarui om le cunoaste, ”capacitatea de a intra în relatie si de a iubi”, asumarea raspunderii ”în interiorul unui popor si al unei societati”. În ceea ce priveste specificul vocatiilor la preotie, Biserica este chemata la reflectie pentru ca ”este de netagaduit preocuparea sa pentru scaderea numerica a candidatilor”. Acest fapt face necesara ”o reînnoita reflectie despre vocatia la preoti si o pastoratie vocationala care sa transmita fascinatia chemarii lui Isus de a deveni pastori ai turmei sale”.
Sfintenie
Al saptelea cuvânt cheie este sfintenia. Documentul sinodal se încheie cu o reflectie despre sfintenie pentru ca ”tineretea este un timp pentru sfintenie”, iar aceasta trebuie propusa ca ”orizont accesibil tuturor tinerilor”. La urma urmei, toti Sfintii au fost tineri: ”narativa” vietii lor, asadar, îi poate ajuta pe tinerii de astazi ”sa cultive speranta” pentru ca ei, dupa cum se exprima papa Francisc la rugaciunea finala a documentului, ”sa fie curajosi, sa-si ia în mâini viata, sa aspire la cele mai frumoase si profunde realitati si sa-si pastreze întotdeauna libertatea inimii”.

Sursa: https://www.vaticannews.va