„Blajul este considerat inima româneasca a Transilvaniei de peste 200 de ani. Soarta unui mic sat cu câteva zeci de familii a fost schimbata decisiv de episcopul greco-catolic Inocentiu Micu Klein, cel care a si trasat planurile viitorului oras lasat mostenire Ardealului si apoi României. Ziua de 19 mai 1737, când episcopul vine la Blaj echivaleaza, asa cum ne spun cronicarii vremii, cu o adevarata descalecare voievodala.
Ioan Micu s-a nascut în anul 1692 în familia unor tarani români din satul sibian Sadu, unde a si prins gustul învataturii. În adolescenta, familia l-a încurajat sa ia drumul Clujului pentru a urma cursurile colegiului catolic, apoi pe cele ale Facultatii de Filosofie. Însa adevarata vocatie l-a împins spre studiul teologiei la un seminar din Slovacia.
„Inocentiu Micu are o copilarie interesanta. Biografii lui spun ca multa vreme nu a reusit sa vorbeasca si când a fost dat la scoala la Tîrnava, Inocentiu Micu Klein a fost unul din cei mai desavârsiti clerici”, a spus profesorul universitar Ion Buzasi. În februarie 1729, împaratul austriac Carol al VI-lea l-a numit pe Ioan Micu episcop si consilier imperial. Odata cu titlul de baron si-a schimbat numele în Inocentiu Micu Klein si a devenit primul român membru în Adunarea legislativa a principatului. Statut pe care l-a folosit apoi pentru a cere stapânirii de la Viena drepturi pentru români. „Ales membru în Dieta Transilvaniei si cunoscând diploma leopoldina Inocentiu Micu Klein începe o lupta apriga pentru emanciparea sociala si nationala a românilor din Transilvania pentru ca starea de lucru era una care-l nemultumea profund”, a mai spus profesorul.
În septembrie 1732 a fost înscaunat episcop la Fagaras, iar cinci ani mai târziu reuseste, printr-un schimb de terenuri, o mutare care avea sa faca istorie. O istorie a românismului, în inima Transilvaniei. „Inocentiu Micu Klein este cel care a mutat sediul episcopiei de la Fagaras la Blaj, schimbând doua domenii ale episcopiei, Sâmbata de Sus si Gherla pentru domeniu Blajului. Ziua de 19 mai 1737, când episcopul vine la Blaj echivaleaza, asa cum ne spun cronicarii vremii, cu o adevarata descalecare voievodala”, a precizat Ion Buzasi.
Decizia a fost însotita de strângerea unor fonduri pentru câteva obiective. Cele mai importante erau repararea castelului si constructia catedralei, a manastirii si a scolilor pe care dorea sa le înfiinteze. Episcopul greco-catolic a reusit sa-si duca toate aceste proiecte la bun sfârsit. „Lui Klein îi datoram asemenea multe petitii catre Dieta Transilvaniei pentru obtinerea drepturilor românilor din transilvania.
Lupta aceasta a fost atât de apriga încât la un moment dat el a cazut în dizgratia celor din Austria, Casei de Austria si a fost nevoit sa ia calea exilului”, a mai spus Ion Buzasi. A ramas în exil la Roma 24 de ani, iar în anul 1751 a fost silit sa renunte la functia de episcop. A murit la 23 septembrie 1768 si a fost înmormântat în biserica Madona del Pascolo, din capitala Italiei. Însa cei apropiati stiau ca Inocentiu Micu Klein spusese si scrisese de nenumarate ori ca ar vrea sa-si doarma somnul de veci în catedrala ctitorita de el, la Blaj.
Dorinta i-a fost îndeplinita dupa aproape doua secole. La 22 iunie 1997, a fost exhumat si transferat la biserica Bunei Vestiri a Colegiului Român din Roma. Apoi, sicriul cu osemintele episcopului a fost adus în tara si depus în altarul Catedralei Blajului. „A fost un moment absolut emotionant atunci. Locul înca nu era pregatit în catedrala unde sa fie pus”, a spus protopopul Ioan Farcas, vicar mitropolitan.
Inocentiu Micu Klein este o figura de prim-plan în galeria spiritualitatii neamului. A fost unul dintre deschizatorii drumului pentru afirmarea drepturilor natiunii române din Transilvania si pentru studiul în limba româna. Astfel, mostenirea lasata de el înseamna infinit mai mult decât orasul Blaj, al carui întemeietor a fost.
Fimul poate fi vizionat aici:
https://www.digi24.ro/magazin/timp-liber/cultura/istoria-unui-nume-puternic-a-fost-unul-dintre-deschizatorii-drumului-pentru-afirmarea-drepturilor-natiunii-romane-379308
Sursa: https://www.digi24.ro
