„În urma cu 170 de ani, la 18/30 aprilie 1848, în Blaj, a avut loc prima adunare a românilor transilvaneni.
În urma Proclamatiei preotului greco-catolic Simion Barnutiu catre români, prin care îi îndemna sa militeze pentru drepturile lor ca natiune, redactata la Sibiu în 12/24 martie 1848 si mai apoi raspândita în toata Transilvania, în Duminica Tomii a lunii aprilie a aceluiasi an au raspuns peste doua mii de fruntasii ai poporului român adunându-se la Blaj, centrul spiritual si cultural al românilor. Aceasta prima adunare, condusa de Alexandru Papiu-Ilarian si de însusi Simion Barnutiu, s-a încheiat prin adoptarea unui document mobilizator ce stabilea programul convocarii Marii Adunari Nationale a românilor ardeleni; adunare care va avea loc pe Câmpul Libertatii din Mica Roma, la 15 mai 1848 si care viza libertatea individuala, stergerea definitiva a iobagiei si libertatea nationala.
Nu era însa pentru prima data când românii din Transilvania îsi cereau drepturile si nu era pentru prima data când Biserica Româna Unita milita pentru emanciparea poporului român. Începând cu secolul al XVII-lea, Biserica Greco-Catolica devenise promotoarea identitatii nationale a românilor din Ardeal1, fapt care a condus în timp la Marea Unire din 1918.
ACC
*****************
1Începând cu secolul al XVII-lea, Biserica Greco-Catolica devenise promotoarea identitatii nationale a românilor din Ardeal. Prof. dr. Ioan Horga, decanul Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii din Oradea, afirma ca: „Pe fondul ascensiunii identitatilor nationale de la sfârsitul secolului al XVII-lea, începutul secolului al XIX-lea, Biserica Greco-Catolica din Transilvania devine exponentul identitatii românesti”.
Inocentiu Micu-Klein, fusese primul ierarh român unit care a cerut drepturi pentru natiunea româna din Transilvania, prin memoriul din 1744. Lui i-au urmat Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, care în 1791 a trimis un memoriu Consiliului de Stat din Viena si Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, care în 30 martie 1972 a trimis împaratului Leopold al II-lea o versiune mult largita si argumentata a primului memoriu. Aceste doua documente sunt cunoscute sub numele de Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae. Petitiile Valahilor din Transilvania, au fost redactate în numele natiunii române de clericii Bisericii Române Unite cu Roma: Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Mehesi, Ioan Budai Deleanu, Ioan Para.
Din ce în ce mai constienti de progresele facute, români au început sa militeze pentru drepturile lor, considerând ca libertatea adevarata a oricarei natiuni nu poate fi decât nationala. În primavara anului 1848, Simion Barnutiu redacteaza la Sibiu Proclamatia catre românii din Transilvania, manifest care a provocat Adunarea Nationala a românilor ardeleni, de pe Câmpul Libertatii din Blajla, din 15 mai 1848.
Sursa: http://www.e-communio.ro
