„În perioada 7-8 noiembrie 2017, la Palatul Parlamentului din Bucuresti a avut loc cea de-a douasprezecea editie a întâlnirii „Mic dejun cu rugaciune”, cu tema: „Integritatea în sfera publica”. Au participat circa 300 de persoane, membri ai Parlamentului, oameni ai Bisericii si lideri din administratie, educatie, politica, sanatate, afaceri, societate civila si din alte sfere ale societatii românesti.
Biserica Romano-Catolica a fost reprezentata de catre Excelenta Sa Miguel Maury Buendía, Nuntiul Apostolic în România si Republica Moldova, de pr. Daniel Bulai, din partea Arhiepiscopiei de Bucuresti, iar la invitatia unui deputat a fost reprezentat si Oficiul pentru Pastoratia Familiei, din cadrul Curiei diecezane de Iasi, prin pr. Felician Tiba. Evenimentul a avut loc la initiativa Grupului Ecumenic de Rugaciune al Parlamentului României. Dincolo de luarile de cuvânt care au avut loc, foarte profunde si la obiect, la întâlnire a luat parte si familia Bodnariu, cea careia, anul trecut, autoritatile norvegiene i-a luat cei cinci copii, absolut pentru motive banale, fiind înapoiati la începutul acestui an.
Pr. Felician Tiba si-a împartasit impresiile pentru Ercis.ro: „Palatul Parlamentului, asa cum se stie, este cea de-a doua cladire ca marime din lume. Prima data când intri acolo te marcheaza grandomania, holurile, covoarele, tapiteriile, lustrele, marmura de Ruschita, toate materiale românesti, unite într-o arhitectura unica, care are rolul, mai mult sa îl uimeasca pe vizitator si sa îl determine sa calce cu sfiala, decât sa îl apropie si sa capete încredere în sine, mai ales la gândul ca acolo s-au sacrificat foarte multe vieti, s-a facut un efort deosebit de mare si foarte multi au fost nevoiti sa îndure foamete si lipsuri într-o vreme când nu se putea spune mai nimic.”
Parintele continua spunând ca din acest urias Parlament „problemele oamenilor de rând si mai ales problemele familiei în general nu sunt decât simple teorii, simple statistici, proiecte care de cele mai multe ori se pierd, nimeni nu stie cum si unde, asa cum este si cazul Referendumului pentru familie. Sa fie zidurile groase si înalte de vina? Sa fie multele camere si holuri în care, daca nu ai un ghid, sigur te pierzi? Sa fie ‘blestemul’ lui Ceausescu, asa cum ironic spunea unul dintre participanti? Sau e simplu de tot mirajul puterii!? Ceea ce este sigur e ca în cele doua zile, respectiv 7-8 noiembrie, acolo unde ar fi trebuit sa fie centrul ateismului, a fost o oaza de prezenta divina: rugaciuni, cântece, marturii, toate într-o atmosfera de comuniune si de respect reciproc între religii si religii, între confesiuni si confesiuni, între oameni si oameni.”
Sursa: http://www.ercis.ro
