„PS Florentin Crihalmeanu, Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla participa, între 26-29 octombrie 2017, la Întâlnirea anuala a Episcopilor Catolici Rasariteni din Europa, gazduita în acest an de catre Eparhia Catolica Ucraineana "Sfânta Familie" din Londra.
Într-o corespondenta transmisa cu aceasta ocazie de la Londra, Preasfintia Sa descrie întâlnirea cu capitala Marii Britanii, oras cu o istorie de doua milenii devenit azi unul dintre cele mai importante centre ale lumii, din punct de vedere cultural, politic, financiar. Totodata, este prezentata desfasurarea editiei 2017 a întâlnirii Episcopilor Orientali din Europa. Ierarhul clujean este însotit în acest periplu de pr. consilier Ioan Pop, din România fiind prezent, de asemenea, PS Vasile Bizau, Episcopul de Maramures.
Redam în cele ce urmeaza relatarea Preasfintiei Sale Florentin:
«Am ajuns la Londra în dimineata zilei de 25 octombrie 2017, miercuri, cu emotiile unor persoane care calca întâia oara teritoriul Marii Britanii, am fost asteptati la aeroport si condusi direct în cartierul în care se va desfasura Întâlnirea Ierarhilor Catolici Orientali din Europa, respectiv un mic orasel care se afla cam la o ora, cu trenul, de Londra si care se numeste Welwyn Garden City.
Nefiind obisnuiti, prima senzatie ciudata a fost când am urcat în masina si ne-am dat seama ca totul este invers, se circula pe partea stânga, se dau priorotati de stânga si nu de dreapta. Am ajuns la o casa a Focolarilor, care se numeste Focolare Centre for Unity (Centrul Focolarilor pentru Unitate), unde am fost primiti cu bucurie. Dupa ce am participat la Sfânta Liturghie am servit masa de prânz si apoi ne-am propus sa facem o vizita în oras si atunci s-a oferit sa ne fie ghid un american din comunitatea ucraineana din Londra, care a fost un ghid foarte bun si care ne-a condus în mai multe directii în Londra. Am luat întâi trenul si-am mers pâna la King’s Cross Station în Londra, la statia terminala, cam la o ora de mers cu trenul. Am avut ocazia sa admiram St. Pancras Sation, statia internationala de tren din caramida rosie, clasica, la care se vede stilul victorian, o constructie monumentala, o gara care are un hotel foarte vechi si un turn cu ceas, totul din caramida rosie. De-acolo, am mers putin pe lânga câteva biserici, o biserica etiopiana, o biserica a iezuitilor si-am ajuns lânga Regent’s Park, un parc imens.
Trebuie spus ca în Londra sunt caracteristice casutele mici, cu un etaj, din caramida rosie aparenta si cu geamurile cu rama alba si usile cu intrare cu o mica copertina, pe care sunt scrise numerele, de dimensiuni diferite dar cu aceeasi arhitectura, mai ales la casutele din periferie. În Londra, se vede o foarte interesanta îmbinare: pe de o parte sunt cladirile clasice, respectiv cladirile de piatra, vechi, de tipul unui castel mai mic învelit cu piatra erodata cu steme princiare sau regale care aduc aminte de casele cu fantome din povesti, pe de alta parte sunt cladirile monumentale, tot vechi, cu caramida rosie si geamuri cu rama vopsita cu alb, alaturi de care se afla cladiri din metal – sticla, ultramoderne, zgârie nori, foarte înalte, clasice pentru marile metropole.
În Londra este un trafic specific unei concentratii urbane extraordinare, cu oameni de toate rasele pamântului: asiatici, arabi, americani, sud-americani, spanioli, francezi, americani, italieni, asadar este un oras cosmopolit. Ceea ce fascineaza la circulatie sunt autobuzele cu etaj, foarte numeroase si foarte frumos colorate, destinate turistilor în general, si taximetrele, masini de moda veche, toate de acelasi tip, cu o usa dubla ce se deschide lateral-dreapta. În partea din spate a unui taximetru pot sta patru persoane, fata în fata: sunt doua locuri rabatabile si doua în spate. O alta persoana poate sta în fata, lânga sofer, astfel încât, în masina pot sta sase persoane, ceea ce face ca aceste masini sa fie foarte practice pentru transport si totodata ele sunt relativ ieftine. Deci traficul este foarte intens, colorat si întotdeauna, la traversare, trebuie privit invers decât la noi, si, jos pe asfalt, uneori scrie: "Look to the Right", adica, "priveste în partea dreapta". Noi obisnuiam sa privim întâi la stânga, pe urma la dreapta si pe urma din nou la dreapta, ca sa fim siguri înainte de a trece o strada aglomerata!
În zona garii se afla magazine de o mare varietate, pe strada sunt mici formatii, cântareti ambulanti care dau culoare traficului. În general englezii sunt gentlemeni, sunt persoane calme, asa cum li s-a dus vestea prin traditie si de asemenea sunt persoane ospitaliere, disponibile.
Am ajuns în Londra si am mers pe lânga acest mare parc, Regent’s Park – londonezii iubesc foarte mult spatiile verzi, casele în general nu au garduri, sunt mai degraba niste boscheti ornamentali si spatii verzi foarte mari, mai ales în periferie. În oras, de asemenea, exista parcuri mari, cu iarba verde, în care oamenii vin, unii vin cu câini, altii îsi plimba copiii… Mai ales când e timp frumos, parcurile sunt locurile preferate ale londonezilor – si, în acest Regen’s Park, am fost pe o înaltime, un fel de deal de pe care am vazut o mare parte din oras, zona de catre Tamisa (fluviul care traverseaza Londra). De-acolo ghidul ne-a aratat câteva cladiri cum ar fi St. Paul’s Cathedral (Catedrala Sf. Paul), The House of Parliament (Casa Parlamentului) si alte obiective.
imagine
Dupa aceea, am coborât si am luat un taxi cu care ne-am dus sa vizitam British Library, o cladire fascinanta, moderna. La intrarea în zona ne-a întâmpinat o statuie, cu un personaj care este aplecat si tine un compas, este statuia celebrului Isaac Newton care se preocupa de legile fizicii. Am facut câteva fotografii la intrarea în British Library, pentru ca a fost unul dintre obiectivele principale ale vizitei si ne-am bucurat foarte mult ca am putut sa ajungem aici. Intrarea la muzee, în Londra, în general este libera, desi sunt muzee extraordinare, foarte bine organizate si pazite. Cladirea muzeului British Museum are cam 30 de metri înaltime, se extinde pe o zona foarte mare, si are 24 de metri adâncime – coboara mult în jos unde se afla colectiile speciale, unele dintre ele protejate.
Am intrat direct la textele sacre unde am avut marea bucurie de a vedea, în original, câteva pagini din Codex Sinaiticus, pe care la Episcopia din Cluj l-am achizitionat în facsimil, acum câtiva ani, de la British Library, dar bucuria de a vedea aceste file de pergament din Evanghelia de la Matei, în original, a fost mare. Alaturi de acestea, în vazut doua fragmente din Papirusul egiptean Oxyrhynchus, din sec. al III-lea, cu fragmente din Evanghelia de la Ioan, cap. 3, 33-40, cap. 16, 14-22 si cap. 20, 11-17. Sunt practic dintre piesele cele mai vechi care se afla la Scrieri Sacre, la sectiunea Biblie. Evident, erau si alte scrieri, între care niste Psaltiri vechi, scrieri în limba latina, niste miniaturi foarte frumos colorate si aurite; erau carti de rugaciune, de la dimensiunea de 5 cm pâna la carti mari. De asemenea, alaturi de cartile de cult crestine în diferite limbi (armeana, copta, latina), erau si carti de cult islamice scrise în araba, carti de cult asiatice cu diferite scrieri în coreeana, chineza, japoneza (o sectiune cu totul deosebita); erau, de asemenea, pagini cu note muzicale celebre, harti celebre, foarte multe miniaturi sau chiar desene facute de mâine celebre: schite de Leonardo da Vinci, calcule… De asemenea, foarte frumos, era o arhiva de sunete din lume, din 1877 pâna în 2017, de la primele cilindre metalice cu ace, pe care erau înregistrari de voci celebre, sau partituri celebre de muzica clasica, la discuri metalice, discuri de ebonita, si-apoi alte materiale, pâna în zilele noastre cu înregistrarile digitale, dar erau înregistrari din toate colturile lumii (de ex. diverse cântari traditionale din Africa), se afla acolo o cantitate imensa de sunete. De asemenea, am vazut o colectie filatelica, cu un fel de saltare care erau pe verticala organizate pe diferite zone si tari. Erau într-un suport de carton, puse spate la spate într-o vitrina, în asa fel încât putea fi privita din ambele parti.
Aceasta biblioteca, pe care, repet, am vazut-o asa, ca un "flash", pentru ca timpul era foarte scurt, are 1297 de banci de studiu, iar numarul de persoane care viziteaza sau studiaza în British Library, pe an, atinge cam 1,6 milioane persoane. British Library este ca un campus universitar, nu este o cladire ci o suma de cladiri în care se afla si un teatru, o serie de sali de conferinta, în care este expozitie permanenta, sunt colectiile speciale, în care se afla manuscrisele care trebuie sa stea la o temperatura controlata, deci este o fabrica de studii, "un monument de cultura" putem spune, pentru întreaga lume. Sunt studenti si profesori din întreaga lume care vin sa cerceteze aici. Un exemplu este Episcopul Manuel Nin de Atena, fostul rector al Colegiului Grec vechi, care ne spunea ca el a studiat manuscrise siriace, aici, la British Library.
A fost o vizita foarte frumoasa si instructiva, pacat ca a fost foarte limitata în timp si a trebuit sa ne îndreptam în graba spre gara si sa ne întoarcem la timp pentru masa de cina. Asa s-a încheiat prima zi.
Ziua a doua, joi 26 octombrie 2017, am început-o cu rugaciune, cu Sf. Liturghie, apoi micul dejun. În jurul orei 9.30 am plecat spre gara, am luat trenul si din nou am ajuns la Londra. Daca în prima zi a fost un soare extraordinar, în aceasta zi a fost o vreme clasic londoneza, cu ceata, cu ploaie, am zice noi "ploaie mocaneasca", dar care nu ne-a împiedicat sa facem din nou un tur.
De la gara am mers direct la British Museum. Dupa un drum de circa 20 de minute am ajuns la una dintre intrarile laterale la British Museum care este si el un sanctuar al culturii mondiale. Prin dimensiunile lui, prin salile pe care le are, se înscrie între marile muzee ale lumii. Ceea ce noi am putut face în timpul relativ scurt pe care l-am avut, a fost vizitarea partii de Antichitati.
imagine
Am intrat direct în sectia numita Egiptul antic si am privit fascinati acele stele (dupa denumirea lor), dar care sunt placi pe care se gasea scrierea hieratica de la început, scriere care apare în prima perioada a dezvoltarii Civilizatiei Egiptene si era o scriere strict sacra. Apar aici numeroase zeitati egiptene, între care, Amon (zeu al soarelui), Amon-Ra (regele zeilor), Horus – ochiul lui Horus si aripile de vultur ale lui Horus (zeu protector al Egiptului); unele apar sub forma unor personaje cu cap de animal, precum este Isis (zeita a vietii), Osiris (zeul vietii de apoi, al lumii de dincolo si al mortilor) si alte zeitati asemenea lor. Am vazut si sarcofage ornate cu aceasta scriere hieroglifica, fascinanta pentru ca este un fel de rebus (pe care si Napoleon, la vremea lui, a reusit sa îl dezlege). Sunt, în general, mesaje eshatologice care vorbesc despre sfârsit, despre moarte, despre viata. Ne-a fascinat mai ales ideea ca ne aflam în fata unor sculpturi sau a unor placi de marmura, de granit sau chiar de ghips, din anii 2000-2500 înaintea erei noastre. Este uimitor cum aceste minunate demonstratii de credinta au supravietuit în timp, au trecut prin perioada piramidelor, prin perioada marilor faraoni – Ramses, Tutmose s.a. Am admirat multe sculpturi (în granit negru, rozaceu cu negru, cu alb sau granit negru lucios) de faraoni sau printi, persoane importante de la curtile princiare.
A fost o expeditie prin timp, treptat se trece la asa-numita scriere demotica. Daca la început erau numai mesaje pe care Faraonul le ofera zeitatilor, de tip texte sacre, texte pe pietre funerare, texte pe piramide, sarcofage, apoi, pe masura ce se avansa în timp, apar scene de vânatoare, scene de familie, de lupta. Textele sunt, desigur, cu un alt continut. Apare fragmentarea acestui imperiu al faraonilor egipteni care duce si la stingerea Imperiului Egiptean, la fragmentarea lui, si apoi, pe de alta parte, cresterea zonei Mesopotamia. Egiptenii aveau Nilul cu zona fertila din Delta Nilului. Zona Mesopotamiei este zona fertila din Orientul Mijlociu, aproximativ zona Iran – Irak de astazi, asirienii si babilonienii. Am intrat deja în partea urmatoare, tot în cadrul aceleiasi sectiuni, dar de aceasta data privind la arta asiriana, acele altoreliefuri care reprezentau zeitatile asiriene, sub forma unor animale de tip taur, dar cu partea de sus om. De asemenea, erau foarte multe frize orizontale cu scene de lupta, cuceririle, luptele pe care le-au dus cu vecinii lor, sau monumente despre cum duceau sclavii blocuri de piatra, cu niste funii foarte groase, sau cum îsi tratau prizonierii de razboi. Asirienii au fost un popor foarte crud, ei sunt cei care au inventat si rastignirea pe cruce, romanii au preluat-o de la ei. De asemenea, este reprezentat faptul ca îi tineau legati între ei, de mâini, câte doi, în asa fel încât sa nu poata fugi, sau, uneori, erau legati chiar de nas, asa cum se duc porcii cu un belciug. De asemenea, multi dintre prizonieri erau trasi în teapa – deci, ceea ce facea ulterior Vlad Tepes nu era o noutate, erau mijloace de omorâre care sa înfricoseze, descoperite de asirieni.
La asirieni deja am vazut si un alt tip de scriere, scrierea cuneiforma. Asirienii si babilonienii aveau multe astfel de stele, pe care scriau, de exemplu, elemente din legislatia lor, sau, atunci când regele voia sa transmita un mesaj care sa ramâna pentru popor, scria aceste pietre numite stele care sunt bucati de piatra pe care, pe siruri orizontale sau verticale, erau batute cu daltita semne ale alfabetului cuneiform. Dar, daca atunci când vorbim de hieroglife, ne aflam în fata unor pictograme, a unor imagini care, mai mult decât sunete, sugereaza idei, ei bine, scrierea cuneiforma presupune deja o abstractizare a mintii. Aici, daca nu se cunoaste codul, nu pot fi descifrate acele urme triunghiulare ale unei daltite, în piatra. Exista un cod care trebuie învatat pentru descifrarea întelesului lor. În acest fel se ajunge la silabare, apoi la scrierile ulterioare, de tip asiatic, care sunt înca de tip silabar. Apoi se trece spre o stilizare a acestor semne si se începe cu feniciana, respectiv ebraica veche si limbile semitice, din care, ulterior, se ajunge si la greaca, latina, la alfabetul nostru de astazi.
Este interesant ca hieroglifele si cuneiformele aveau pâna la 28.000 de caractere, deci era foarte greu sa poata sa fie cunoscute toate aceste caractere. Desigur ele în timp evolueaza, se mai modifica, dar era foarte greu sa fie învatate. Scrierea cuneiforma are deja mai putine caractere si alfabetele pe care noi le folosim astazi au pâna la 28-30 de litere pe care le învatam la scoala, spre deosebire de semnele din familia asiatica (numite kanji): coreeana, japoneza, chineza; si aceste caractere sunt de ordinul miilor, care trebuie învatate.
Am ramas fascinat si de hieroglife si de scrierea cuneiforma – mai ales de faptul ca am vazut si niste miniaturi pe sarcofage -, ma întrebam, cum reuseau sa sculpteze în piatra dura, în granit, cu atâta precizie aceste litere, miniaturi, detalii? Era cu siguranta o arta deosebita, mai ales ca aceste caractere semanau foarte mult între ele, se vedea ca nu este o mana de neofit. Sau, poate existau anumite sabloane cu care bateau, dintr-o piatra foarte dura astfel încât urma ramânea fara ca acestea sa se distruga. Când se scrie pe suprafata unui sarcofag trebuie sa nu se faca nicio greseala, sa nu sara nici un ciob de piatra în plus. E o arta cu totul deosebita si am ramas fascinati de aceasta arta, de precizia ei si timpul parca s-a oprit în loc. Pentru noi a fost o recapitulare generala si la ceea ce stiam si în plus, sigur, am aflat foarte multe lucruri noi în aceasta sectiune numita Egiptul antic si cultura, arta asiriana. Se aflau aici si câteva porti de intrare în templu, multe zeitati, vase sacre de jertfe, canale de scurgere a sângelui. Am încheiat cu arta asiriana, dupa ce am vazut o poarta foarte frumoasa cu benzi metalice, care aveau, în metaloplastie, scene de lupta, luptatori calare, probabil era tot o poarta de intrare la curtea regelui. Ne amintim ca asirienii au dominat împrejurimile prin mai multi regi de-ai lor, pâna la venirea persilor. Despre ei gasim câteva nume de rezonanta si în Cartea Regilor din Biblie, ne referim, de exemplu la Salmanasar III (853 î. H.) si la Tiglat-Pileser I (1113-1074 î.H), care au cucerit si zona Tarii Sfinte si au luptat sub zidurile Ierusalimului si Dumnezeu a intervenit miraculos de mai multe ori în favoarea armatelor iudeilor care se aparau de invadatorul asirian.
Am intrat apoi la sectiunea Grecia antica si Roma. Aici am admirat, în primul rând, arta ceramica extraordinara, cu niste vase frumos ornate în exterior, de asemenea, o mare arta migaloasa a pietrelor pretioase, sigiliile, inelele de piatra, inelele de metal, prelucrarea aurului – metaloplastia pe aur – cercei, sigilii metalice, bani de diferite forme (am vazut drahme si alte monede grecesti antice). De asemenea, apare tridimensionalitatea: daca la arta egipteana, la arta asiriana, vorbeam mai mult de o arta bidimensionala, arta picturala sau cu un relief foarte mic, aici deja apare, mai mult si mai pregnant, tridimensionalitatea. Si egiptenii si asirienii aveau statui, dar nu predominau statuile, erau doar monumente statuare. La greci predomina tridimensionalitatea. Si în arta apar tot felul de mici statuete devotionale care se faceau în templu la diferitele zeitati si apoi, pe masura ce înaintam în timp, apar statuile mari, tridimensionale si deja ne situam în timpul Imperiului Roman când omul se afla în centrul atentiei, nu atât de mult zeitatile ci omul apare în centru si se manifesta elogierea trupului uman. Deopotriva însa si cultul zeitatilor este foarte dezvoltat în Grecia antica, o stim, si am avut si bucuria de a vedea chiar un templu grecesc si câteva imagini cu Parthenonul, un monument foarte frumos cu statui, coloane, cu un transept reprezentativ, în asa fel încât privitorul se poate transpune, cu usurinta, în timp.
Este ceea ce am reusit sa vedem, cu particularitatile pe care am încercat sa le sugerez. Ca o privire de ansamblu: noi am vizitat doar doua sectiuni din partea stânga a muzeului. Muzeul are trei niveluri si noi am vizitat nivelul zero, la parter, si acolo doar o parte cu doua sectoare, partea antica. Pentru a putea vedea cum se cuvine întregul muzeu si alte sectiuni care mai exista (de exemplu, este o sectiune cu Africa, alta cu America de Nord, alta cu Mexicul, apoi este o sectiune cu Asia, alta cu Coreea, alta China – ceramica chinezeasca, pictura si caligrafie; este sectiune cu Japonia, apoi, la nivelurile de sus este sectiune cu Europa medievala 1050-1500, apoi cu Europa 1400-1800, Europa 1800-1900 si Europa din 1900 pâna în prezent; de asemenea, sectiune cu Britania în timpul romanilor, cu Britania si Europa, cu Europa si Orientul mijlociu; este si o alta sectiune dedicata Orientului mijlociu – pe care, în parte, am vizitat-o, în partea asiriana). Pe lânga acestea, sunt diferite expozitii pe teme, de arta, pictura: este reprezentata perioada iluminismului, cu colectii din lumea întreaga, colectii private; este si o colectie frumoasa de ceasuri, o colectie de bani, monede de la diferitele natiuni si sigur, sunt si sectiuni ocazionale unde se organizeaza expozitii tematice si în momentul vizitei noastre erau doua expozitii tematice.
La ora fixata ne-am reîntors la punctul de întâlnire si apoi, cu trenul, am revenit la locul nostru de cazare, respectiv în Welwyn Garden City si am luat masa de prânz.
La ora 15.00 a fost programata ceremonia de deschidere a Întâlnirii Episcopilor Orientali Catolici din Europa. Totul a început cu o rugaciune, urmata de câteva cuvinte ale episcopului Hlib Lonchyna, gazda noastra aici, Episcopul ucrainean catolic al Eparhiei Sfânta Familie din Londra si Vizitator Apostolic pentru ucrainenii catolici din Islanda.
Dupa aceea, a vorbit Episcopul Paul, în numele Cardinalului de Londra Nichols Vincent, Arhiepiscop de Westminster si Vicepresedinte al Consiliului European al Conferintelor Episcopale (CCEE). Între cuvintele pe care ni le-a adresat, a spus ca se bucura sa fie aici împreuna cu noi, "pentru ca aceasta casa este un centru al unitatii si semnul unitatii sunt tocmai Bisericile în comuniune cu Roma si la ocazia aniversara a 60 de ani de la fondarea acestei comunitati din Londra", adresând cu aceasta ocazie si felicitari episcopului Hlib. Privind programul, Excelenta Sa a spus ca sunt teme foarte frumoase si anume: proclamarea, întelegerea si celebrarea mesajului Evangheliei. În Evanghelia de la Matei, Isus spune: "mergeti pâna la capatul lumii si duceti evanghelia iar problema din timpul nostru, a emigrantilor, ne aduce din nou în actualitate acest imperativ al lui Hristos, pe care trebuie sa fim gata sa îl înfruntam". A mai remarcat faptul ca în Anglia este o lume formata din mai multe natiuni, între care sunt si multi refugiati, deci, cu atât mai mult se pune problema evanghelizarii. "Asa cum Profetul Ilie a mers pe Muntele Horeb si a fost cutremur si a fost vânt si a fost foc, el s-a rugat si a ajuns sa simta si acea briza usoara a vântului Spiritului Sfânt". Si, folosind aceasta imagine, Excelenta Sa a încheiat, spunând ca ne doreste ca în aceste zile sa putem si noi simti briza Spiritului Sfânt adiind aici, pentru a putea lucra cu adevarat pentru Dumnezeu si a încheiat cu o binecuvântare.
imagine
În continuare, în timp ce Preasfintitul Hlib ne-a prezentat programul zilelor urmatoare, a venit Nuntiul Apostolic Arhiepiscopul Edward Adams (numit recent în Londra, din mai anul acesta) si care a rostit un scurt cuvânt, în care a vorbit despre aniversarea de 60 de ani a Eparhiei Catolice ucrainene. Excelenta Sa a început citind mesajul Sfântului Parinte Papa Francesco adresat Episcopului Hlib. "Sfântul Parinte începe cu o binecuvântare asupra tuturor membrilor participanti la acest moment, dar pe care o extinde si asupra tuturor membrilor comunitatii. Sfântul Parinte transmite tuturor, inclusiv Preafericirii Sale Sviatoslav Shevchuk, Arhiepiscopul Major al ucrainienilor care se afla aici, împreuna cu noi, si Episcopului locului, binecuvântarea apostolica si urarile corespunzatoare pentru o întâlnire cât mai roditoare". Apoi, în numele sau, ES Edward Adams a vorbit despre bucuria de a fi cu noi si despre faptul ca tema este foarte adecvata timpului pe care îl traim si anume "necesitatea vestirii Evangheliei în continentul nostru, a comunica si a conversa". A afirmat ca "trebuie sa regasim acea mistica a comunicarii care îsi afla originile în Preasfânta Treime. Sa învatam sa traim cu Dumnezeu si unii cu altii, dar dupa planul lui Dumnezeu. Sa ajutam pe ceilalti sa descopere frumusetea unei vieti traite în comuniune cu Dumnezeu si cu ceilalti". A aratat ca, "de multe ori, societatea de astazi este sfarâmata de solitudine, tristete si mizerie, o umanitate care este abandonata pacatului. Hristos ne ofera însa antidotul necesar, care este Kerigma – predicatia – cuvântul lui Dumnezeu, si Mistagogia – conducerea spre mistere, spre Sacramente. Sunt subiectele asupra carora si voi va concentrati în aceste zile, la aceasta întâlnire. Sfântul Parinte urmareste îndeaproape lucrarile voastre si, în numele Sfântului Parinte, va salut si va multumesc" – a încheiat Nuntiul Apostolic.
A urmat un cuvânt de multumire din partea Preasfintitului Hlib, care a spus ca "omul de astazi, chiar daca are mijloacele cele mai moderne pentru a comunica cu persoane din întreaga lume, totusi se simte singur si este singur si continua sa caute sensul vietii pe care nu l-a gasit, cu toate aceste mijloace de comunicare. Sunt atâtea întrebari care îsi cauta raspunsul, dar, de cele mai multe ori îl cauta în locuri gresite". Apoi a multumit Nuntiului Apostolic si a facut un scurt istoric al Eparhiei sale, care împlineste 60 de ani. Dar aceasta nu înseamna ca exista numai de 60 de ani, ci, înainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial erau deja preoti ucrainieni în zona Londrei, care s-au organizat în parohii. Apoi a vorbit despre Arhiepiscopul Ivan Bucko, care a trimis preoti în Marea Britanie si a organizat un Vicariat general. În 1957, Papa Pius al XII-lea, a creat un Exarhat Apostolic pentru ucrainenii greco-catolici din Anglia si Wales. Apoi, Cardinalul William Godfrey, Arhiepiscopul de Westminster s-a ocupat de aceasta comunitate. În continuare, Papa Ioan al XXIII-lea a hirotonit primul Episcop ucrainean Augustine Eugene Hornyak OSBM, care a fost al doilea exarh al acestei structuri, a devenit exarh apostolic pentru întreaga Marea Britanie în 1968, apoi, în 1989, Michael Kuchmiak C.SS.R., a fost cel care s-a aflat la cârma Exarhatului Apostolic si, în 2002, Paul Patrick Chomnycky OSBM. Al cincilea exarh este Preasfintitul Hlib (Borys Sviatoslav) Lonchyna MSU, care, din 2013 a fost numit eparh prin ridicarea structurii de la exarhat la eparhie, cu numele de Sfânta Familie. A mai spus câteva cuvinte si despre biserica Catedrala si evolutia ei, aici, la Londra.
În continuare, Sora Irina ne-a prezentat câteva imagini powerpoint despre istoria Eparhiei si a Catedralei din Londra.
Apoi, Eparhul Eparhiei ucrainene PS Hlib, ne-a spus despre faptul ca Nuntiul Apostolic a sosit mai înainte (în vinerea trecuta) si a vizitat mai multe localitati din Marea Britanie, în fiecare loc fiind primit cu caldura, a avut mai multe ocazii de întâlniri, conferinte, concerte, agape fraterne, în care s-a întâlnit cu credinciosii. PS Hlib multumit celor prezenti pentru faptul ca au raspuns invitatiei sale, pe urma a atins câteva probleme curente legate de norme care trebuie respectate, norme de securitate reguli interne.
Au urmat câteva întrebari din partea participantilor si anume, a fost o întrebare despre alte comunitati catolice în Marea Britanie. Preasfintitul Hlib a raspuns ca sunt si comunitati românesti, unguresti, melchite, siromarabareze, maronite. O alta întrebare a fost despre relatiile cu anglicanii. În general, a spus ca sunt raporturi bune cu anglicanii, se întâlnesc, fac rugaciuni împreuna, cântari împreuna, în timpul Postului Mare se fac vizite în diferite biserici, fac procesiuni împreuna, este invitat adeseori la vecernii, la întâlniri ecumenice, la Liturghii festive sau la comemorari, la care participa alaturi de ei. S-a pus si întrebarea daca sunt biserici ortodoxe ucrainene în Londra, raspunsul a fost ca exista Biserica Autonoma ucraineana, care are biserica proprie în Manchester, care este sub jurisdictie americana si apartine Patriarhatului de Constantinopol, cu care au relatii bune si, atunci când este posibil, se unesc în rugaciune. Alaturi de acestea, exista si Biserica Ortodoxa rusa, greaca, copta, armeana, cu care, uneori se întâlnesc si participa la Liturghii împreuna. A mai fost o întrebare despre anglicanii care au intrat în comuniune cu Biserica Catolica si s-a spus ca Papa doreste sa creeze un Ordinariat pentru anglicani, cu dreptul de a pastra unele traditii ale lor, cum ar fi, de exemplu, Biblia tradusa de ei – The King James Version – Biblia anglicana, sau sa utilizeze imnurile lor, cântarile lor liturgice. Episcopii si preotii anglicani au fost rehirotoniti, reconsacrati, în parte, iar unii dintre ei fiind casatoriti au fost reconsacrati doar preoti. Unul dintre episcopii reconsacrati a devenit Ordinarius, deci capul acestei comunitati si participa si la lucrarile Conferintei Episcopale din Anglia, dar nu are dreptul sa hirotoneasca preoti.
S-a mai salutat prezenta Episcopului Cyril Vasil SJ, care, este Secretarul Congregatiei pentru Bisericile Orientale, împreuna cu el fiind si pc pr. Lorenzo Lorusso, dominican, subsecretarul Congregatiei pentru Bisericile Orientale.
Cu aceasta sesiunea de deschidere s-a încheiat, a urmat un mic moment de pauza, cu posibilitatea de a servi o gustare si în aceasta perioada de timp au venit trei persoane cu instrumente folclorice ucrainene si în costume folclorice care ne-au prezentat un moment muzical în engleza si în ucraineana, dupa care a urmat cina si ziua s-a încheiat.
Ziua de vineri, 27 octombrie a început vorbind despre Kerigma, adica proclamarea Evangheliei. Au vorbit doi conferentiari si anume, Pr. Dr. Taras Baršcevski, din Zagreb, care a vorbit despre Kerigma apostolica – vestirea mortii si Învierii lui Hristos în cateheza episcopilor, dupa care a vorbit mons. dr. Bogdan Dzyurakh, despre pregatirea noului directoriu catehetic si contributia Bisericilor Orientale Catolice. Dupa o pauza, a doua sesiune a fost despre cateheza, a vorbit d-na dr. Caroline Farey despre cateheza din punctul de vedere al Bunei Vestiri, despre cum se poate folosi modelul Bunei Vestiri a Arhanghelului Gabriel la Preasfânta Fecioara Maria ca model de pedagogie catehetica. Apoi, dupa-amiaza, a urmat sesiunea a III-a, în care a vorbit diaconul Jack Figel din Statele Unite, despre metode moderne de cateheza, cateheza secolului XXI.
De la ora 17.30 Sfânta Liturghie a fost celebrata, în limba greaca, de PS Donato Oliverio Episcopul de Lungro. S-au rostit rugaciuni, cântece si lecturi în limbile ucraineana, engleza si italiana. Au participat 27 de episcopi si în jur de 8 preoti. Celebrarea liturgica a avut loc în biserica Sf. Bonaventura din Welwyn Garden City. Programul zilei s-a încheiat cu cina de la ora 19.00.
imagine
Ziua de sambata, 28 octombrie, va avea ca si tema, la sesiunea a IV-a, mistagogia; ne va vorbi d-na dr. Giovanna Maria Muzj de la Institutul Oriental Pontifical din Roma, despre edificiul eclezial, biserica, marturie a mistagogiei Bisericii Unite, respectiv, ne va vorbi dupa aceea dl. dr. Daniel Galadza, despre anul liturgic si mistagogia care ne ajuta sa intram în Misterul Pascal. Va urma, de la ora 14.00, Sf. Liturghie, în Catedrala Westminster din Londra, iar seara, dupa cina vom face un tur prin Londra.
Duminica, 29 octombrie, va fi, dimineata, sesiunea de încheiere, cea de a V-a, si apoi, episcopii care au comunitati nationale în Londra vor merge la comunitatile lor, ceilalti episcopi vor merge la Catedrala ucraineana pentru Sf. Liturghie de la ora 12.30, dupa care va fi prânzul. Apoi, dupa-amiaza, mergem din nou în vizita în Londra.
Ne rugam Domnului sa continuam lucrarile întâlnirii cu bine. Am avut ocazia sa revedem Episcopi din întreaga Europa: se afla aici episcopi, sau reprezentantii lor, din Bulgaria, Franta, Germania, Marea Britanie, Grecia, Ungaria, Kazakhstan, Italia – Episcopul de Lungro, dar si Episcopul de Piana degli Albanesi -, din Polonia sunt doi episcopi, din România suntem de asemenea doi episcopi – este Episcopul Vasile Bizau de Maramures si subsemnatul, din Serbia, din Slovacia sunt trei episcopi, din Ucraina în frunte cu Preafericitul Parinte Arhiepiscop Major de Kiev-Halic Sviatoslav Shevchuk, si apoi, în continuare, sunt alaturi de el alti 10 episcopi din diferitele eparhii.
Din partea Congregatiei pentru Bisericile Orientale participa Excelenta Sa Cyril Vasil, Arhiepiscopul Secretar al Congregatiei pentru Bisericile Orientale si pc. pr. Lorenzo Lorusso, Subsecretarul.
De asemenea, sunt câteva participari, sa zicem asa, de moment: ne-a vorbit Episcopul auxiliar de Westminster, Episcopul Paul Mac Aleenan, ne-a vorbit Excelenta Sa Edward Joseph Adams, Nuntiul Apostolic din Marea Britanie si ne vom întâlni si cu Eminenta Sa Cardinalul Vincent Nichols, Arhiepiscop de Westminster si Presedintele Conferintei Episcopale din Anglia si Wales.
Mai participa si alti reprezentanti din partea Conferintei Episcopale din Anglia si Wales, din partea Consiliului European al Conferintelor Episcopale, din partea localnicilor, a Eparhiei ucrainene din Londra care se ocupa cu detaliile legate de organizare, avem si un serviciu de securitate care pazeste casele, parcarea, si ne însoteste în calatoriile organizate în Londra.
Multumim lui Dumnezeu pentru toate! Pentru noi, Londra este o noua lume si un nou orizont care se deschide cu farmecul sau. Mi-am amintit cu bucurie cum, la scoala, învatam despre Trafalgar Square si Piccadilly Circus si Houses of Parliament si London Bridge, British Museum, s.a. Peste ani, îmi aduc aminte de aceste lucruri pe care le-am facut în clasele de liceu. De multe ori copiii se întreaba la scoala: "de ce ne învata despre aceste lucruri?". Iata cum, peste ani, ne amintim de acele lectii pe care le-am facut în clasele de liceu. Îmi dau seama ce mare avantaj este, când lectiile învatate în copilarie, de exemplu cele de istorie, sau istorie antica, ajung sa fie experimentate în viata de zi cu zi. La fel am perceput si descoperirea Londrei, ca pe un alt univers, ca o alta parte a lumii, necunoscuta dar familiara totodata. Aceste învataturi de demult, de multe ori ramân doar ca o imagine de film, sau o imagine din carti cu aventuri si fantome, dar, repet, este frumos când visul devine realitate. Si aceste zile petrecute la Londra ne-au oferit ocazia sa vedem lucruri cu totul deosebite, sa ne simtim impregnati de aceasta cultura care nu este numai europeana, ci este, de fapt, mondiala.
Pentru toate acestea si pentru multe altele pe care le vom vedea si le vom afla în aceste zile, îi multumim lui Dumnezeu! Lui sa-I aducem cinste, marire si închinare în toti vecii vecilor. Amin».
Sursa: http://www.eparhiaclujgherla.ro