„Binecuvântarea primei pietre a unei biserici si a unui centru pastoral care se vor ridica într-un cartier rom din Blaj a fost, duminica, 1 octombrie 2017, ultimul act al vizitei cardinalului Leonardo Sandri în România. Astfel s-a sintetizat, într-un gest semnificativ, privirea încrezatoare îndreptata spre viitorul pe care prefectul Congregatiei pentru Bisericile Orientale a solicitat-o în mai multe rânduri în cele patru zile ale calatoriei sale. Tocmai în acest sens cardinalul, în dumnezeiasca Liturghie pontificala celebrata cu putin înainte în catedrala arhiepiscopala majora, a invitat "sa semanam în viata noastra zilnica acea milostivire" pe care încontinuu o primim de la Domnul, sa nu ne resemnam "cu raul si cu raspândirea sa". Lumea, a spus el, "are nevoie de martori credibili, de tineri capabili de alegeri curajoase de daruire de sine", de barbati si femei angajati "pentru o societate mai umana".
Cardinalul a celebrat împreuna cu arhiepiscopul major, cardinalul Lucian Muresan, cu nuntiul Miguel Maury Buendia, cu episcopii din sinod si cu peste o suta de preoti. Lor si adunarii foarte mari de credinciosi, în omilie a amintit anii persecutiilor si închisorilor în care, în pofida asupririi regimului, "iubita Biserica greco-catolica româna" a ramas fidela lui Dumnezeu si comuniunii cu succesorul lui Petru. "Slabiciunea umana" a fost "umpluta de har". Tocmai pe urmele martirilor, a spus el, construim viitorul, devenim "semne ale iubirii lui Dumnezeu în lume".
Apoi, raspunzând la cuvintele de bun-venit si de felicitare ale cardinalului Muresan, prefectul a dus celor prezenti "salutul, încurajarea si binecuvântarea" papei: "el – a adaugat – cunoaste dorinta voastra arzatoare de a-l putea îmbratisa în curând în aceste tinuturi si spera ca sa vina ziua pentru ca asta sa se împlineasca". Dupa aceea a daruit arhiepiscopului major medalia celui de-al cincilea an de pontificat al lui Francisc, în care se aminteste tema primirii migrantilor si refugiatilor, o realitate care implica si milioane de români în Europa si în lume.
Cardinalul a ajuns la Blaj, capitala spirituala a Bisericii greco-catolice române, în ziua precedenta. Aici, înainte de amiaza, a participat la o reuniune extraordinar tinuta pentru aceasta ocazie de sinodul episcopilor.
Luând cuvântul dupa cardinalul Muresan – care a subliniat dorinta de a continua, întariti de exemplul martirilor, sa se reconstruiasca Biserica, iesita din persecutia regimului comunist – prefectul Congregatiei pentru Bisericile Orientale a spus: "Istoria voastra de suferinta si fidelitate va ajuta astazi sa intrati într-un nou timp, din dictatura comunista la aceea a unui anumit relativism si la drepturile individuale care adesea nu construiesc si fac sa creasca societatea, dar o destrama si o fragmenteaza în atâtea mici unitati necomunicante între ele". Si a subliniat importanta de "a se simti în cadrul drumului Europei" contribuind la amintirea dimensiunii sale spirituale: "Biserica voastra cu istoria sa si prezentul sau sa fie punte de lumina si de speranta".
Cardinalul Sandri a introdus apoi câteva teme din sesiunea plenara a dicasterului condus de el, convocata la Roma de la 9 la 12 octombrie chiar cu ocazia instituirii congregatiei si la care va fi prezent si cardinalul Muresan. Apoi a amintit de întâlnirea pe care papa o va avea cu patriarhii si arhiepiscopii majori ai Bisericilor orientale catolice luni, 9 octombrie, si liturghia de încheiere care va fi prezidata chiar de pontif joi, 12 octombrie, în bazilica "Santa Maria Maggiore".
Dupa-amiaza, dupa ce a vizitat "Câmpia libertatii", loc simbol al renasterii tarii si a Bisericii dupa prabusirea regimului comunist, cardinalul a intervenit, în muzeul arhiepiscopiei majore, la actul academic pentru centenarul Congregatiei pentru Bisericile Orientale. În lectio magistralis, prefectul a vorbit despre identitatea "unita si plurala" a Bisericii catolice, amintind, îndeosebi etapele fundamentale ale istoriei raporturilor Bisericii greco-catolice române cu scaunul de la Roma.
Cardinalul a subliniat dupa aceea ca Congregatia este pusa "în slujba «cresterii» Bisericilor orientale". O crestere care nu înseamna expansiune sau cucerire teritoriala, ci capacitate de "a merge în profunzime", de "a face sa straluceasca, împreuna cu fratii din Biserica latina si din celelalte confesiuni crestine, lumina Domnului". În acest sens sunt fundamentale, a amintit el, redescoperirea propriilor radacini, cautarea de preoti vrednici si capabili si formarea lor. "Însa excelenta pastorilor – a adaugat el – nu este garantata numai de o pregatire academica îngrijita si stralucitoare": este nevoie de o viata "trainic înradacinata în Dumnezeu si capabila sa-l iubeasca pe om cu acea privire de milostivire care vine de la Tatal". De aceea este important a face referinta mereu la "sângele martirilor", la exemplul lor care ne-a fost lasat ca mostenire. Acel sânge "a fecundat pamântul din România" si gratie lui "«gradina Mariei» nu a ramas arida si pustie, si Biserica greco-catolica s-a renascut si înca aduce roade".

(Dupa L'Osservatore Romano, 4 octombrie 2017)
Traducere de pr. Mihai Patrascu
Sursa: http://www.ercis.ro