„Exista momente în eternitatea timpului care nu pot fi pagânite de uitare. Loreto … 2017 … repere care descriu o minune a tinerilor. Cred ca totul a început cu o împreunare a mâinilor: Tatal nostru …

Tabara la Loreto a fost o calatorie atât spirituala cât si sociala. A reprezentat o evolutie pe plan spiritual datorita programului de rugaciune zilnic pe care îl aveam în campus, constituit din „Rugaciunea luminii”, care era un moment de reculegere spirituala si o oportunitate de a te uni spiritual cu Dumnezeu într-o ora mirific descrisa de muzica artistica a unui compozitor special chemat pentru animarea serii de rugaciune. Asa am învatat fericirea de a trai cu altii exact ca într-o poveste careia nu îi simti sfârsitul, ci doar minunile pe care Dumnezeu le creeaza în fiecare zi pentru a ne aminti ca e alaturi de noi: un rasarit splendid, un fluturas care întruchipeaza fericirea copiilor prin zburdalnicia lui, stelele – mici candele de supravietuire ale întunecimii cerului si nu în ultimul rând, prietenii.

„ … care esti în ceruri, sfinteasca-se numele Tau …” În fiecare zi am avut posibilitatea de a participa la o Sfânta Liturghie, iar preotul nostru ne-a stat mereu la dispozitie pentru a ne spovedi sau daca doream îndrumari, atât spirituale cât si sfaturi parintesti si prietenesti pentru problemele noastre. Multumim mult parintelui Marius Obreja si lui Dorin Stefanut pentru infinita rabdare, întelegere si încurajarea cu care ne-au înconjurat pe tot parcursul iesirii noastre ca o familie unita în harul lui Dumnezeu.

„ … vie împaratia Ta, fie voia Ta precum în cer asa si pe pamânt …” . Partea de calatorie sociala s-a constituit într-o posibilitate de a experimenta noi culturi datorita diferitelor nationalitati care au format marele grup. Într-una din zile, o parte dintre noi am vizitat Pescara, locul în care în august 2016 a avut loc un cutremur devastator în urma caruia un oras întreg a fost distrus si au fost luate multe vieti omenesti. A fost o experienta emotionanta fiindca am realizat ca într-o clipa poti pierde totul, chiar si viata sau familia. O supravietuitoare ne-a spus: „Am înteles de ce Dumnezeu ne-a creat cu ochii în fata si nu în spate … pentru ca trebuie sa privim mereu spre viitor … viitorul e cel care ne construieste … din trecut învatam…’’. Apoi am ascultat marturiile câtorva localnici despre acele momente greu de suportat. Am pasit cu înfiorare în cimitirul persoanelor ucise de cutremur si am pastrat un moment de reculegere, am îngenuncheat si ne-am rugat pentru sufletele celor adormiti. Multi tineri cu tristete si cu lacrimi în ochi, marcati de suferinta si compasiune pentru acele suflete, au fost solidari cu aceasta comunitate chiar daca atunci i-au întâlnit pentru prima data. Asadar, compasiunea e cea care înnobileaza sufletele si ne da darul fraternitatii facând ca prin aproapele sa se reverse asupra celorlalti gesturi de iubire din partea lui Dumnezeu.
„ … pâinea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi si ne iarta noua greselile noastre …”. Întâlnirea ecumenica de la Loreto a fost o reusita si reprezinta un cadru propice dezvoltarii culturale si mai ales spirituale. Multumim lui Dumnezeu pentru acest dar care ne-a ramas la toti în inimii si care ne-a învatat unitatea chiar si la distanta si ne cerem iertare pentru stângaciile si eventualele scaderi datorate lipsei noastre de experienta.

Multumim Biroului Pastoral si tuturor celor care au facut posibila aceasta experienta spirituala unica si fiecarui participant în parte, oricât de mic si neînsemnat s-ar considera pentru ca putinul fiecaruia pus în comun a adus o bogatie de haruri care ne-a ramas în suflet.

„ … precum si noi iertam gresitilor nostri si nu ne duce pe noi în ispita …”. Asteptam cu nerabdare viitoarea întâlnire si sper sa ne revedem cu totii sanatosi si împliniti sa putem oferi cu darnicie din tezaurul ceresc pe care harul Domnului l-a pus în sufletele noastre la Loreto. „ … ci ne mântuieste de cel rau”. Amin.

Stefana Gotia

Alexa Ologu

Sebastian Curila